În lumea de astăzi, Sebum a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg al societății. Fie datorită impactului său asupra culturii, economiei, politicii sau științei, Sebum a reușit să capteze atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Influența sa se extinde în diferite domenii, iar studiul și înțelegerea sa au devenit fundamentale pentru înțelegerea dinamicii curente. În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Sebum, explorând diferitele sale fațete și analizând importanța sa în societatea contemporană.
Sebum (din franceză sébum, < latină sebum) este o substanță grasă, alcătuită din mai multe tipuri de lipide, secretată de glandele sebacee[1][2] care protejează pielea față de agresiunea factorilor nocivi din mediul extern.
Sebumul este un produs alb-gălbui, cu miros specific substanțelor bogate în grăsimi, constituit în cea mai mare parte din lipide (predominant de tip trigliceride). Sebumul lubrifiază pielea, o protejează de umiditate și de uscăciune îi întreține suplețea și participă la protecția împotriva microbilor (bacterii și ciuperci microscopice).[3]
Conține o cantitate mică de proteine, aproximativ 1% colesterol și cantități ceva mai mari de grăsimi neutre și alcooli superiori. Are reacție acidă.[4]
Sebumul acoperă, protejează și înmoaie printr-un film subțire întreaga piele. Secretarea sebumului este controlată direct de hormoni. Testosteronul dezvoltă producerea de sebum, în timp ce estrogenul o inhibă.[5]
Creșterea patologică a secreției de sebum de către glandele sebacee se numește seboree.
Hiperproducția sebumului, asociată cu obstrucția orificiilor glandelor sebacee cu inflamația lor ulterioară, are ca rezultat o afecțiune a epidermei denumită acnee.[6]
Când glandele sebacee produc prea puțin sebum, hiposecreția provoacă ihtioza, o boală de piele caracterizată prin uscarea și descuamarea tegumentelor, care se desfac în șuvițe, în formă de lamele sau solzi de pește (exemplu ihtioza fetală).