În acest articol, vom explora impactul semnificativ pe care l-a avut Secaș, Arad asupra diferitelor aspecte ale societății moderne. De la influența sa în domeniul cultural până la relevanța sa în domeniul științific, Secaș, Arad a lăsat o amprentă de neșters în istoria umanității. De-a lungul deceniilor, Secaș, Arad a fost subiect de studiu și dezbatere, stârnind opinii contradictorii și declanșând schimbări importante în modul în care percepem lumea din jurul nostru. Prin analiza detaliată a diferitelor perspective și evenimente relevante, acest articol își propune să arunce în lumină semnificația Secaș, Arad și implicațiile sale în societatea contemporană.
Secaș | |
— sat — | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 46°13′44″N 22°18′16″E / 46.22889°N 22.30444°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
Comună | Brazii |
SIRUTA | 10284 |
Populație (2021) | |
- Total | 458 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 317064 |
Prezență online | |
GeoNames ![]() | |
Modifică date / text ![]() |
Secaș este un sat în comuna Brazii din județul Arad, Crișana, România. Secaș = Sicus = loc lipsit de apă
În 1441 este donat lui Gheorghe Brancovici. Din 1477 intră în domeniul Banffy iar în 1506 face parte din domeniul Hunedoarei. În 1612 aparține domeniului Keresztessy, în 1649 domeniului Beniczky. Intră în 1732 în componența domeniului Mutina. Revine erariului în 1760, care oferă satul spre vânzare în 1819.
În 1755 este menționată existența unei vechi biserici de lemn la Secaș, cu hramul „Sf. Mucenici”, înlocuită în anul 1837 cu biserica actuală edificată din piatră, cu hramul „Podorârea Sf. Duh”.[1]