Siglă

În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Siglă. Indiferent dacă este un subiect, o persoană sau o întâlnire, Siglă are un impact semnificativ asupra societății noastre. De-a lungul istoriei, Siglă a jucat un rol vital în modelarea culturii noastre și a modului în care înțelegem lumea din jurul nostru. Prin acest articol, vom descoperi importanța Siglă și influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. Pregătește-te să te cufunzi într-o călătorie unică și captivantă pentru a înțelege mai bine Siglă!

Logoul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu cuprinzând sigla de la numele instituției

În lingvistică, o siglă este prescurtarea unei sintagme, de regulă păstrându-se literele inițiale ale cuvintelor și ale componentelor de cuvânt compus cu sens lexical[1][2][3][4].

Spre deosebire de abrevierile folosite numai în scris, de exemplu O (← oxigen), kg (← kilogram), I. L. Caragiale (← Ion Luca Caragiale), serg. (← sergent), d-ta (← dumneata), op. cit. (← opera citată)[5], siglele sunt folosite și în vorbire, alcătuirea lor fiind un procedeu de formare a cuvintelor ca unul din mijloacele interne de îmbogățire a lexicului. Ele interesează în primul rând lexicologia, dar și morfologia, care studiază și integrarea lor în sistemul limbii.

Etimologia termenului

Termenul siglă este un împrumut din limba franceză, sigle, sau din latină, sigla[6]. Acesta din urmă era folosit în limbajul juridic, cuvânt la neutru plural folosit numai cu această formă, având sensul „semne de abreviere”[7].

Caracteristici ale siglelor

Din punctul de vedere al pronunțării lor, există de regulă două feluri de sigle. Unele se pronunță alfabetic, adică pe litere, cu numele acestora, de exemplu:

ro C.F.R. (← Căile Ferate Române)[1];
fr S.N.C.F. (← Société nationale des chemins de fer „Societatea Națională a Căilor Ferate’)[2];
en TV (← television)[8];
hr RH (← Republika Hrvatska „Republica Croația”)[9];
hu MTA (← Magyar Tudományos Akadémia „Academia Ungară de Științe”);[4]

Alte sigle sunt de așa natură, încât se pot pronunța silabic, adică precum cuvintele obișnuite:

ro SUA (← Statele Unite ale Americii)[1];
fr CAPES (← Certificat d’aptitude au professorat de l’enseignement du second degré „certificat de aptitudine pedagogică pentru învățământul secundar”)[2];
en NATO (← North Atlantic Treaty Organization ’Organizația Tratatului Atlanticului de Nord)[10];
hr ULUH (← Udruženje likovnih umjetnika Hrvatske „Uniunea Artiștilor Plastici din Croația”)[9];
hu MÁV (← Magyar Államvasutak „Căile Ferate de Stat Ungare”)[4].

Uneori, creatorii de denumiri și de sigle se străduiesc ca acestea să fie omonime ale unor cuvinte preexistente având o oarecare legătură semantică cu ceea ce denumesc. Astfel este, de pildă, ESPRIT (← en European Strategic Programme on Research in Information Technology „Programul strategic european de cercetare în tehnologia informației”[11]), omonim al cuvântului francez esprit „spirit”[12].

În unele limbi, anumite sigle se pronunță în ambele feluri, ex. fr ONU sau (← Organisation des nations unies)[2], en UNO sau (← United Nations Organization)[13].

Mai rar, într-o singură siglă, o parte se pronunță pe litere, cealaltă – silabic, ex. MS-DOS , CD-ROM .

Siglele care se pronunță alfabetic sunt considerate numai sigle, dar cele pronunțate silabic sunt considerate în același timp și acronime, pe lângă abrevierile considerate numai acronime, care sunt formate din segmente de cuvânt mai mari de un sunet, eventual împreună cu litere inițiale, precum Benelux (← BElgique, NEderland, LUXembourg „Belgia, Țările de Jos, Luxemburg”) sau radar (← RAdio Detection And Ranging „detecție și localizare radioelectrică”)[3][12][14].

Siglele sunt de multe ori abrevieri ale numelor unor organisme oficiale, instituții, state, partide, asociații, cluburi sportive, societăți comerciale, publicații etc. În acest caz sunt substantive proprii. Exemple:

ro RATB (← Regia Autonomă de Transporturi București[15][1];
fr OTAN (← Organisation du traité de l’Atlantique nord „Organizația Tratatului Atlanticului de Nord”)[3];
en UNESCO (← United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization „organizația pentru educație, știință și cultură a națiunilor unite”)[3];
hr HDZ (← Hrvatska Demokratska Zajednica „Uniunea Democrată Croată”)[9];
hu FTC (← Ferencvárosi Torna Club „clubul de gimnastică din Ferencváros”)[4].

Există și sigle substantive comune sau, mai rar, alte părți de vorbire:

ro O.Z.N. (← obiect zburător neidentificat)[16];
fr SIDA (← syndrome immuno-déficitaire acquis „sindrom imuno-deficitar dobândit”)[3];
en OK (← oll korrect < all correct „totul în regulă”)[3];
hu szja (← személyi jövedelmi adó „impozit pe venitul personal”)[4].

În general, în sigle nu apar și inițialele cuvintelor gramaticale, de exemplu:

fr , ro T.V.A. (← taxe (à la) valeur ajoutée „taxă (pe) valoarea adăugată”)[3];
en USA (← United States (of) America „Statele Unite ale Americii”)[10];
hr HAZU (← Hrvatska akademija znanosti (i) umjetnosti „Academia Croată de Științe și Arte”)[9];
hu IBUSZ (← Idegenforgalmi, Beszerzési, Utazási (és) Szállítási Rt. „S.A. de Turism, Achiziții, Călătorii și Transporturi”)[4].

Sunt, totuși, și excepții, de obicei pentru a se evita ca sigla să fie prea scurtă sau pentru ca să se pronunțe silabic:

fr S.D.N. (← Société des nations „Societatea Națiunilor”)[3];
en ENIAC (← electronic numerical integrator and computer „integrator și calculator numeric electronic”)[10];
bs ANUBiH (← Akademija Nauka i Umjetnosti Bosne i Hercegovine „Academia de Științe și Arte a Bosniei și Herțegovinei”)[17].

Integrarea siglelor în sistemul limbii

Siglele trec printr-un proces de lexicalizare, adică sunt integrate în sistemul limbii în calitate de cuvinte. Aceasta constă în aceea că, în funcție de natura lor și de caracteristicile limbii date, primesc determinanți abstracți, li se atribuie un gen gramatical, primesc formă de plural, se declină și devin cuvinte bază pentru formarea de cuvinte prin derivare sau prin compunere. Exemple:

ro C.F.R. (← Căile Ferate Române) – cu articol hotărât masculin singular, C.F.R.-ul; derivat: ceferist, -ă[18];
fr CAPES – cu articol hotărât masculin singular, le CAPES; derivat: capésien, -ne „deținător, -oare al/a CAPES-ului”[12];
BD (← bande dessinée „bandă desenată”) – cu articol nehotărât plural, des bédés „(niște) benzi desenate”[19]; derivat: bédéiste „autor de benzi desenate”[20];
hr HDZ (← Hrvatska demokratska zajednica „Uniunea Democrată Croată”), derivat: hadezeovac „membru al UDC”[21];
cnr CNP (← Crnogorska narodna partija „Partidul Național Muntenegrean”), la genitiv CNP-a, la dativ-locativ CNP-u[22];
hu ABC sau ábécé „alfabet”[23], cu articol hotărât pentru cuvinte cu inițială vocalică, la acuzativ: az ábécét[24];
tévé „televizor” → tévészerelő „reparator de televizoare”[25].

Cuvântul englezesc yuppie a fost creat de la bun început cu sufixul lexical -ie, din sintagma young urban professional „profesionist orășean tânăr”, apoi după modelul acesta au fost formate buppie (← black urban professional „profesionist orășean negru”) și guppie (← gay urban professional „profesionist orășean homosexual”)[10].

Precum cuvintele în general, și siglele fac obiectul unor împrumuturi. Astfel, unele formate în limba engleză au fost preluate de mai multe limbi, ex. UNESCO, NATO, laser, K.O. (← knockout), WC (← water closet „closet cu apă”), O.K. O siglă din limba germană preluată de mai multe limbi este SS (← Schutzstaffel „escadron de protecție”)[3]. Limba română a împrumutat din franceză sigla SIDA[26].

Gradul de integrare a siglelor se reflectă și în scrierea lor. Cele pronunțate silabic se integrează mai ușor decât cele cu pronunțare alfabetică[12]. Cel mai bine integrate sunt unele substantive comune care nici nu mai sunt simțite ca sigle. Chiar dacă se pronunță alfabetic, se scriu cu minuscule și scrierea lor redă pronunțarea. De exemplu laser, scris ca în engleză, se pronunță după regulile limbilor care au preluat cuvântul. În limba maghiară i s-a schimbat scrierea în lézer, imitând pronunțarea engleză[27]. Un exemplu cu pronunțare silabică este hu ábécé „alfabet”. Există și variante de scriere, de pildă en OK sau okay[28], hu OK sau oké.

În unele limbi, ca româna sau franceza, toate siglele care există în conștiința vorbitorilor ca atare, se scriu cu majuscule. În română se scriu totdeauna fără puncte siglele acronime împrumutate, ex. SIDA. Celelalte se pot scrie cu sau fără puncte (ex. O.N.U. sau ONU), tendința fiind de a le omite[29].

Pentru franceză nu sunt reguli oficiale, ci numai recomandări. Una din ele este de a scrie cu puncte toate siglele pronunțate alfabetic (ex. S.N.C.F.) și fără puncte toate siglele acronime, ex. OTAN[30].

În maghiară, toate siglele se scriu fără puncte[23]. De asemenea în BCMS[9][17][22].

Note

  1. ^ a b c d Bidu-Vrănceanu 1997, p. 449.
  2. ^ a b c d Dubois 2002, p. 429–430.
  3. ^ a b c d e f g h i Grevisse și Goosse 2007, p. 203–204.
  4. ^ a b c d e f Gerstner 2006, p. 330.
  5. ^ Constantinescu-Dobridor 1998, articolul abreviere.
  6. ^ Dexonline, articolul siglă.
  7. ^ TLFi, articolul sigle.
  8. ^ Crystal 2008, p. 1.
  9. ^ a b c d e Barić 1997, p. 299–300. (gramatică croată).
  10. ^ a b c d Bussmann 1998, p. 1.
  11. ^ Program înlocuit în 1999 cu altul, având altă denumire.
  12. ^ a b c d Dubois 2002, p. 13.
  13. ^ Oxford Learner’s Dictionary, articolul UNO.
  14. ^ Ghid practic al Departamentului de limba română din Direcția Generală Traduceri a Comisiei Europene, Comisia Europeană, Direcția Generală Traduceri, Direcția B – Traduceri, Departamentul de limba română, ediția 2014 revăzută și adăugită, p. 18.
  15. ^ Fosta denumire a actualei Societăți de Transport București.
  16. ^ Constantinescu-Dobridor, articolul acronim.
  17. ^ a b Jahić 2000, p. 308 (gramatică bosniacă).
  18. ^ Dexonline, articolul ceferist.
  19. ^ Larousse, articolul bédé.
  20. ^ Wictionnaire, articolul bédéiste.
  21. ^ Barić 1997, p. 300 (gramatică croată).
  22. ^ a b Čirgić 2010, p. 74 (gramatică muntenegreană).
  23. ^ a b Cs. Nagy 2007, p. 315–316.
  24. ^ ÉrtSz, articolul ábécé.
  25. ^ Lengyel 2000, p. 346.
  26. ^ Dexonline, articolul SIDA.
  27. ^ Wictionary, articolul lézer.
  28. ^ Oxford Learner’s Dictionary, articolul OK.
  29. ^ DOOM 2, 1.2.6. Punctul.
  30. ^ Lacroux 2007, articolul Sigle.

Surse bibliografice

  • Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Dicționarul ortografic, ortoepic et morfologic al limbii române, ediția a II-a, București, Univers Enciclopedic, 2005; online: Dexonline (DOOM 2) (accesat la 8 februarie 2020)
  • hr Barić, Eugenija et al., Hrvatska gramatika (Gramatica limbii croate), ediția a II-a revăzută, Zagreb, Školska knjiga, 1997, ISBN 953-0-40010-1 (accesat la 8 februarie 2020)
  • Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Dicționar de termeni lingvistici, București, Teora, 1998; online: Dexonline (DTL) (accesat la 8 februarie 2020)
  • hu Cs. Nagy, Lajos, A szóalkotás módjai (Modalitățile formării de cuvinte), A. Jászó, Anna (coord.), A magyar nyelv könyve (Cartea limbii maghiare), ediția a VIII-a, Budapesta, Trezor, 2007, ISBN 978-963-8144-19-5, pp. 293–319 (accesat la 8 februarie 2020)
  • fr Dubois, Jean et al., Dictionnaire de linguistique (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002 (accesat la 24 decembrie 2022)
  • hu Gerstner, Károly, 16. fejezet – A magyar nyelv szókészlete (Capitolul 16 – Lexicul limbii maghiare), Kiefer, Ferenc (coord.), Magyar nyelv (Limba maghiară), Budapesta, Akadémiai Kiadó, 2006, ISBN 963-05-8324-0, p. 306-334 (accesat la 24 decembrie 2022)
  • fr Grevisse, Maurice și Goosse, André, Le bon usage. Grammaire française (Folosirea corectă a limbii. Gramatică franceză), ediția a XIV-a, Bruxelles, De Boeck Université, 2007, ISBN 978-2-8011-1404-9
  • bs Jahić, Dževad; Halilović, Senahid; Palić, Ismail, Gramatika bosanskoga jezika (Gramatica limbii bosniace), Zenica, Dom štampe, 2000 (accesat la
  • fr Lacroux, Jean-Pierre, Orthotypographie. Orthographe & typographie françaises. Dictionnaire raisonné (Ortotipografie. Ortografie și tipografie franceză. Dicționar rațional), vol. I, 2007–2015; online: Orthotypographie vol. I.
  • hu Lengyel, Klára, A ritkább szóalkotás módjai (Procedee mai rare de formare a cuvintelor), Keszler, Borbála (coord.), Magyar grammatika (Gramatică maghiară), Budapesta, Nemzeti Tankönyvkiadó, 2000, ISBN 978-963-19-5880-5, p. 341–348 (accesat la 8 februarie 2020)

Vezi și