Sinodul de la Iași este un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Cu o istorie lungă și un impact semnificativ asupra societății, Sinodul de la Iași a fost subiect de dezbatere, studiu și cercetare de zeci de ani. În acest articol, vom explora în detaliu cele mai relevante aspecte legate de Sinodul de la Iași, analizând importanța, influența și posibilele implicații ale acestuia pentru viitor. De la origine până la evoluția sa actuală, Sinodul de la Iași este un subiect care continuă să genereze interes și curiozitate și este crucial să înțelegem scopul său pentru a înțelege mai bine lumea din jurul nostru.
Sinodul de la Iași a fost o întâlnire bisericească ortodoxă ce a avut loc în orașul Iași din Principatul Moldovei (astăzi în România), în perioada 15 septembrie - 27 octombrie 1642, convocată de patriarhul ecumenic Partenie I al Constantinopolului, cu sprijinul domnului moldovean Vasile Lupu.[1]
Scopul sinodului a fost cel de a contracara anumite învățături catolice și protestante care pătrunseseră în teologia ortodoxă și de a elabora o declarație ortodoxă cuprinzătoare cu privire la adevărul de credință.[2] Cuprinzând atât reprezentanți ai bisericilor ortodoxe grecești, cât și slave, el a condamnat învățăturile calviniste ale lui Chiril Lukaris și a ratificat catehismul (un text oarecum amendat) Expositio fidei al lui Petru Movilă (Declarația de credință, cunoscută și sub numele de Mărturisirea Ortodoxă), o descriere a învățăturilor creștin-ortodoxe într-un format de tip întrebare-răspuns.[3][4] Declarația de credință a devenit fundamentală pentru stabilirea atitudinii lumii ortodoxe față de învățăturile Reformei. Principala contribuție a sinodului a fost restaurarea unității în Biserica Ortodoxă prin promulgarea unei declarații de autoritate convenite de toate bisericile majore.[2]