În articolul de astăzi vom aprofunda în Târgșor, un subiect de mare relevanță astăzi. Târgșor este un aspect care a căpătat importanță în diverse domenii, de la politică la cultura populară. De-a lungul anilor, Târgșor a fost subiect de dezbatere și analiză, iar în acest articol vom explora diferitele sale fațete și impactul său asupra societății. De-a lungul istoriei, Târgșor a jucat un rol fundamental în modelarea lumii pe care o cunoaștem astăzi și de aceea este crucial să înțelegem influența sa în diferite contexte. În plus, vom examina modul în care Târgșor a evoluat de-a lungul timpului și continuă să genereze interes și astăzi. Pregătește-te să te cufunzi în lumea fascinantă a lui Târgșor!
Târgșor | |
Târgșor (România) Poziția geografică în România | |
Coordonate: 44°53′21″N 25°55′36″E / 44.889125°N 25.926658333333°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Târgșor a fost un oraș situat pe drumul care lega în evul mediu reședința principală a Țării Românești de orașele Gherghița, Buzău și Brăila; astăzi, acest oraș a dispărut, pe locul său aflându-se satul Târgșoru Vechi, lângă Ploiești. Locuitorii acestui centru urban au întreținut strânse legături comerciale cu cei din Brașov, unde sunt pomeniți în documente. Decăderea orașului a început în secolului al XVII-lea, odată cu ridicarea Ploieștilor. La sfârșitul secolului al XVI-lea, aici trăia un important negustor, Mihai din Târgșor, tatăl viitorului domn, Antonie Vodă din Popești. Vechea biserică domnească din oraș a fost transformată de Antonie Vodă în mănăstire (Mănăstirea Târgșor, cunoscută mai mult sub numele de Mănăstirea Turnu); din construcția ridicată la 1670, astăzi se mai văd doar ruinele, cărora li se mai adaugă alte două ruine de biserici.
Importanța rezervației arheologice de la Târgșor i-a determinat pe istorici să o numească „mica Troie subcarpatică”.[1]