Teodor Anghelini

În aceste vremuri moderne, Teodor Anghelini a devenit un subiect de interes și controversă în întreaga lume. De la apariția sa, Teodor Anghelini a stârnit dezbateri și opinii contradictorii între experți și societate în general. Implicațiile și repercusiunile sale au condus la o analiză și o reflecție amplă asupra impactului său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest articol, vom explora în detaliu fenomenul Teodor Anghelini, analizându-i originile, evoluția și evidențiind relevanța sa astăzi. Printr-o abordare critică și riguroasă, ne propunem să oferim cititorului o viziune completă și obiectivă despre Teodor Anghelini, oferind o imagine de ansamblu detaliată și îmbogățitoare a acestui subiect semnificativ.

Teodor Anghelini
Informații generale
Data nașterii (71 de ani)
Locul nașterii Brașov, România
Post Fundaș
Cluburi de juniori
Ani Club
1968–1971 Steagul Roșu Brașov
Cluburi de seniori*
Ani Club Ap (G)
1971–1974 Steagul Roșu Brașov 70 (2)
1974–1984 Steaua București 264 (1)
1984–1985 Steaua Mizil 334 (3)
Echipa națională
Ani Țară Ap (G)
?-1974 România România U-21 4 (0)
1974–1979 România 8 (0)
Echipe antrenate
1992 Steaua București (secund)
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului intern

Teodor Anghelini (n. 9 martie 1954 în Brașov) este un fotbalist român, care a jucat pentru echipa națională de fotbal a României. A fost unul dintre cei mai buni fundași laterali ai echipei Steaua București, în perioada 1975–1984. A fost adus de la Steagul Roșu Brașov în 1975. A fost component al echipei naționale, fiind coleg cu Vigu, Cornel Dinu, Liță Dumitru, Anghel Iordănescu și alții. După retragerea din teren a devenit antrenor. A condus echipele Ceahlăul Piatra Neamț, Steaua Mizil, FC Câmpina, FC Predeal, FC Călărași, Aversa, CS Mogoșoaia. A fost antrenor secund la Steaua, având ca principal pe Victor Pițurcă. A antrenat una din echipele naționale de juniori. Ultima dată a antrenat clubul Concordia Chiajna în 2010. Ca jucător, a fost, cu Steaua, multiplu campion național (1976, 1978) și câștigător al Cupei României (1976, 1979). Pentru calitățile sale, scriitorul Fănuș Neagu îl numește într-una din cărțile sale „briceagul sicilian”.

Legături externe