În acest articol, vom aprofunda în Teoria generației spontane și în toate aspectele care îl înconjoară. De la origine și până în prezent, prin implicațiile sale în diferite domenii, dorim să oferim o viziune completă și detaliată asupra acestui subiect. Vom explora impactul său asupra societății, culturii, politicii și economiei, precum și relevanța sa pe arena internațională. În plus, vom discuta despre modul în care Teoria generației spontane a evoluat de-a lungul timpului și cum continuă să ne influențeze viața astăzi. Acest articol încearcă să ofere o perspectivă cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra Teoria generației spontane, cu scopul de a genera o reflecție profundă asupra importanței sale în lumea de astăzi.
Teoria generației spontane (autogeneza) este o teorie științifică perimată care afirma că unele organisme vii iau naștere din materie moartă. În general se considera că mucegaiul sau viermii apar din materie neînsuflețită. Teoria generației spontane a fost un concept aristotelic și în prezent originea vieții din punct de vedere științific este explicată prin abiogeneză.
Teoria generației spontane a fost pusă la îndoială de oamenii de știință care au efectuat experimente în secolul al XVII-lea, cum ar fi naturalistul italian Francesco Redi. A fost infirmată de Louis Pasteur prin experiențele sale cu flacoane cu gât de lebădă (bouteille à col de cygne) și prin descoperirea procesului de fermentație. De asemenea a fost infirmată prin experiențele lui John Tyndall.