Textualismul este o teorie formalistă în care interpretarea legii se bazează exclusiv pe sensul obișnuit al textului juridic, unde nu se iau în considerare sursele(d) netextuale, cum ar fi intenția(d) legii atunci când a fost adoptată, problematica pe care era menită să o trateze, sau chestiuni semnificative privind dreptatea sau rectitudinea(d) legii.