În acest articol vom vorbi despre Thymallus, un subiect care a stârnit un mare interes în ultima vreme. Thymallus este un subiect larg și divers care acoperă diferite aspecte, de la istoria sa până la aplicațiile sale practice de astăzi. Mulți oameni au dedicat ani de studiu și cercetare Thymallus, ceea ce a permis o mai bună înțelegere și dezvoltare în acest domeniu. Pe parcursul acestui articol vom explora diferitele dimensiuni ale Thymallus, analizând impactul său asupra societății, relevanța sa în domeniul științific și tehnologic și perspectivele de viitor care sunt preconizate în jurul acestui subiect.
Thymallus Fosilă: Pleistocen - Holocen | |
---|---|
![]() | |
Lipanul arctic (Thymallus arcticus) | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Subîncrengătură: | Vertebrata |
Infraîncrengătură: | Gnathostomata |
Nanoîncrengătură: | Pisces |
Supraclasă: | Osteichthyes |
Clasă: | Actinopterygii |
Subclasă: | Neopterygii |
Infraclasă: | Teleostei |
Supraordin: | Protacanthopterygii |
Ordin: | Salmoniformes |
Familie: | Salmonidae |
Subfamilie: | Thymallinae |
Gen: | Thymallus Cuvier, 1829 |
Specii | |
vezi text | |
Modifică text ![]() |
Thymallus sau lipanii este un gen de pești teleosteeni dulcicoli din familia salmonide (Salmonidae), fiind singurul gen din subfamilia timaline (Thymallinae), răspândiți în regiunea holarctică (afară de vestul Americii de Nord) și în bazinul Amurului.
Sunt pești de dimensiuni medii, cu corp alungit, în secțiune oval, comprimat lateral și cap relativ mic, conic. Au corpul acoperit cu solzi mijlocii (70-110 pe linia laterală). Gura mică, transversă. Dinții sunt slab dezvoltați, dispuși pe premaxilar, maxilar, dentar, prevomer, palatine, limba de obicei fără dinți.
Înotătoarea dorsală lungă și înaltă cu 18-25 radii (IV-XII radii simple și 10-17 radii divizate). La masculii maturi înotătoarea dorsală este prelungită și înălțată (în special în partea posterioară). Înotătoarea anală cu 10—16 radii (II-IV radii simple + 7-12 radii divizate). Ultima radie a analei este prelungită, adesea osificată. Înotătoarea caudală adânc excavată. Au o înotătoare adipoase, fără raze aparente, așezata înapoia celei dorsale. Apendicele pilorice în număr de 11-30.
Osul maxilar nu ajunge până la verticala posterioară a ochiului. Oasele postorbitare acoperă întreg spațiul dintre marginea posterioară a orbitei și preopercular. De fiecare parte câte 2 supraorbitare și 3 tabulare. Parietalele în contact, despărțind frontalele de occipitalul superior. Bazisfenoidul este prezent, dar ortosfenoidul lipsește. Ectoetmoidele sunt osificate.
Trăiesc în râuri repezi și pâraie cu apă limpede, rece, bine oxigenată și cu fundul pietros sau nisipos. Sunt tipice în cursul mijlociu și inferior al râurilor de munte, dar în zonele mai nordice sunt de asemenea prezente în lacurile și râurile din câmpii. În Euroasia sunt răspândiți în regiunile arctice și temperate din emisfera nordică, de la Insulele Britanice și Franța până în bazinul râului Amur. Se reproduc primăvara.
Speciile diferă prin proporțiile corpului, dispoziția oaselor gurii, numărul de radii, solzi, spini branhiali, radii branhiostegale etc.
Sunt descrise 13 specii.[1]
În România și Republica Moldova trăiește o singură specie - lipanul (Thymallus thymallus)