Tornadă

În acest articol, vom explora subiectul Tornadă în profunzime, analizând diversele sale fațete, impactul său asupra societății și relevanța sa în lumea de astăzi. Tornadă este un subiect care a generat un mare interes în ultimii ani și este esențial să îl înțelegem în întregime pentru a-i înțelege importanța în diferite contexte. Pe parcursul acestui articol, vom examina diferite perspective asupra Tornadă, de la istoria sa până la influența sa de astăzi. În plus, vom explora modul în care Tornadă se leagă de alte teme și cum a evoluat de-a lungul timpului. Printr-o analiză detaliată și cuprinzătoare, vom căuta să facem lumină asupra acestui subiect și să oferim o imagine cuprinzătoare asupra semnificației și efectului său asupra societății moderne.

Tornadă, 1949 in Kansas (USA)

O tornadă sau tornado (din spaniolă tornar = a se întoarce; tornear = răsucire), sau și trombă puternică, este un vânt foarte puternic ce acționează pe un areal redus sub formă de vârtej de aer, fiind frecvent pe teritoriul Americii de Nord unde mai e numit și twister.
Vântul se rotește în atmosferă pe o axă verticală, fiind în corelație cu mișcările de convecție a aerului; este însoțit de nori negri de furtună (cumulus și cumulonimbus). Tromba vârtejului de aer se înalță de la suprafața pământului până la nivelul norilor, această definiție a lui Alfred Wegener (1917) fiind valabilă și azi.

Formare

Distrugerile unui Tornado-F3-(scara Fujita)

Procesul de formare al tornadei este complex, fiind azi încă în fază de cercetare. Vântul ia naștere când sunt îndeplinite anumite condiții climaterice.
Tornadele sunt legate de anumite zone geografice și perioade ale anului. În Evul Mediu, ele erau considerate ca fiind „duhuri rele”.

Condiții de bază

Imagine tipică a unei tornade detectată prin radar (Superzelle), aici se poate vedea cea mai puternică tornadă cu intensitatea (F5) care a acționat în Oklahoma Tornado Outbreak în 1999

Tornadele se formează atunci când o cantitate imensă de aer cald (ciclon) urcă și aerul rece (anticiclon) coboară; prin deplasare se formează o pâlnie.[1]

  • Convecția umedă este una din condiții, sub acțiunea acțiunii solare, și o sursă de energie fiind vaporii din atmosferă
  • O anumită condiție atmosferică „teobila” care admite urcarea rapidă a aerului supraîncălzit, care suferă în straturile superioare de aer o răcire rapidă
  • Un rol important îl joacă situația în care se află fronturile vecine de aer, paralel cu o convecție umedă unde răcirea se produce latent, are loc și o convecție uscată, această confruntare dintre cele două fronturi favorizează formarea trombelor de vânt, care la început au o intensitate mică dar pot să crească la intensitatea unei tornade, care poate să dureze de la câteva secunde până la câteva ore.
    Până acum s-a măsurat la tornada din Oklahoma la data de 3 mai 1999 la Bridge Creek, o intensitate de 496 ± 33 km/h, care pe scara Fujita corespunde gradului F-5.
  • Aceste vânturi „bântuie” mai frecvent vara timpuriu. Un rol important îl are și temperatura apei, deasupra oceanului formându-se o maximă care deasupra uscatului seara sau dimineața devreme se poate amplifica la intensitatea unei tornade.
    Aceste furtuni se formează în regiunile subtropicale până în zonele cu climă temperată cu o frecvență mare în partea centrală a SUA și coasta Golfului Mexic.
    La fel apar în Argentina, Europa de est, Africa de Sud, Bengal, Japonia și insulele ce aparțin de Marea Britanie.

Vezi și

Note

  1. ^ Grecu, Florina (). Hazarde și riscuri naturale. Editura Universitară. 

Legături externe

Limba germană

Europa

SUA