În articolul de astăzi vom vorbi despre Turia, Covasna, un subiect care a făcut obiect de interes și dezbatere în diferite domenii. De la apariția sa, Turia, Covasna a captat atenția experților și entuziaștilor deopotrivă, generând discuții și teorii despre importanța sa și posibilele implicații. În acest articol, vom explora Turia, Covasna în profunzime, analizând relevanța sa în contextul actual și oferind o viziune cuprinzătoare care să permită cititorilor noștri să înțeleagă mai bine acest fenomen. De la origini până la impactul său asupra societății contemporane, vom explora fiecare fațetă a lui Turia, Covasna pentru a face lumină asupra unui subiect care continuă să stârnească interes și curiozitate. Alăturați-vă nouă în această călătorie pentru a descoperi mai multe despre Turia, Covasna!
Turia | |||
Torja Torian | |||
— sat și reședință de comună — | |||
![]() | |||
| |||
Localizarea satului pe harta României | |||
Coordonate: 46°02′27″N 26°03′12″E / 46.04083°N 26.05333°E | |||
---|---|---|---|
Țară | ![]() | ||
Județ | ![]() | ||
Comună | Turia | ||
SIRUTA | 64880 | ||
Altitudine[2] | 595 m.d.m. | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 3.295 locuitori | ||
Fus orar | EET (+2) | ||
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
Cod poștal | 527160 | ||
Prefix telefonic | +40 x67 [1] | ||
Prezență online | |||
GeoNames ![]() | |||
![]() | |||
Modifică date / text ![]() |
Turia (maghiară Torja, germană Torian) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de nord a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc.
Localitatea Turia este situată pe valea pârâului cu același nume, la o altitudine de 595 m. în partea anterioară a munților Bodoc, Ciomat și Turiei, pe drumul județean 113, Târgu Secuiesc - Bixad.
În cadrul săpăturilor arheologice făcute lângă cimitirul romano-catolic au fost descoperite urme de locuire Coțofeni (o groapă ce conținea două vase și patru bucăți de metacarpe de animal), fragmente ceramice aparținând culturilor Schneckenberg și Wietenberg, precum și două locuințe patrate aparținând populației dacice din sec. IV-III î.e.n. În estul satului, pe o terasă înaltă, în locul numit "Rétiláb", se află o așezare din secolul al IV-lea. În valea pârâului Katarna a fost găsit un bordei cu vatră-pietrar din sec. VII - VIII. Pe malul stâng al pârâului Turia, în nordul localității, se află o așezare aparținând culturii Ariușd-Cucuteni, iar pe locul numit "Telek", a fost descoperită o așezare cu două nivele de locuire, o locuință dreptunghiulară și o locuință de suprafață cu găuri de par, lângă ultima aflându-se un bordei de cultură Precucuteni, suprapus de o locuință a culturii Noua. Tot pe Telek a mai fost descoperită o așezare din prima epocă a fierului, suprapusă pe una din sec. XI - XII. Pe malul stâng al pârâului Bálványos, pe un deal, se află ruinele cetății Bálványos compusă dintr-un donjon de formă patrată, de care se leagă incinta de piatră a unei cetăți interioare care cuprinde și platoul, și o cetate exterioară care se leagă de colțul vestic al cetății. Pe partea estică este situată poarta de intrare în cetate. Pe baza elementelor de construcție și a materialelor descoperite, donjonul a fost încadrat în sec. XII - XIII, iar incintele de piatră în sec. XIII - XIV. Cetatea a fost locuită până în secolul al XVII-lea. Prima atestare documentară a localității datează din anul 1307.
Economia localității este predominant agricolă bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor. Un aport minor este adus de comerț si activitatea de turism rural.