În acest articol vom explora lumea interesantă a lui Unitatea imaginară. Unitatea imaginară este un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume, generând un interes fără precedent în diferite comunități și sectoare. De-a lungul anilor, Unitatea imaginară a avut un impact semnificativ asupra societății, influențând modul în care oamenii interacționează, comunică și privesc lumea din jurul lor. De la apariția sa, Unitatea imaginară a fost subiect de dezbatere, studiu și admirație, făcându-l un subiect fascinant și în continuă evoluție. Prin acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Unitatea imaginară, explorând originile, impactul și relevanța sa astăzi.
Unitatea imaginară, notată de obicei cu i, este un număr al cărui pătrat este , adică astfel încât .
Cum nu există numere reale care ridicate la pătrat să fie numere negative, acest număr a fost numit imaginar de Rene Descartes, iar de aici rezultă notația i, dată de Euler.
Existența unității imaginare este baza construcției numerelor complexe.
Unitatea imaginară i este definită ca fiind o soluție a ecuației:
Dată fiind această soluție, singura cealaltă soluție a ecuație este -i. Nu contează care soluție este notată i și care soluție este notată -i, ambele soluții fiind imposibil de distins a priori.
Unitatea imaginară este uneori scrisă ca . Însă, această expresie este de evitat pentru că nu este riguroasă — rădăcina pătrată fiind definită numai pentru numere reale pozitive — și conduce la niște erori. Spre exemplu, următorul calcul este incorect:
În fizică, mai ales în ingineria electronică, se mai folosește simbolul j, pentru a evita o confuzie cu intensitatea curentului electric. Această notație se folosește și în niște limbaje de programare, precum Python:
>>> x = 1 + 1j
>>> type(x)
<class 'complex'>