Uscare

În articolul de astăzi vom vorbi despre Uscare, un subiect care a captat atenția multor oameni în ultima vreme. De la importanța sa în societate până la efectele sale asupra mediului, Uscare este un subiect care nu lasă pe nimeni indiferent. Pe parcursul acestui articol vom explora diferitele aspecte legate de Uscare, analizând impactul acestuia și posibilele soluții care sunt propuse pentru a aborda provocările pe care le prezintă. În plus, vom afla despre cele mai recente cercetări și date relevante care ne vor permite să înțelegem mai bine importanța Uscare în viața noastră de zi cu zi. Nu ratați această analiză completă pe Uscare!

Uscarea este un proces de transfer de masă care constă în îndepărtarea apei sau a unui alt solvent,[1] prin evaporare dintr-un material solid, semisolid sau lichid. Acest proces este adesea utilizat ca etapă finală în producție, înainte de comercializarea sau ambalarea produselor, pentru conservare.[2] Pentru a fi considerat "uscat", produsul final trebuie să fie solid, sub forma unei foi continue (de exemplu, pentru hârtie), a unor bucăți lungi (de exemplu, lemn), a unor particule (de exemplu, boabe de cereale sau fulgi de porumb) sau a unei pulberi (de exemplu, nisip, sare, detergent, lapte praf, substanțe chimice). Cel mai frecvent, uscarea se face utilizând o sursă de căldură și un agent de îndepărtare a vaporilor produși. În cazul anumitor produse speciale, cum ar fi alimentele, cerealele și produsele farmaceutice, (cum ar fi vaccinurile), solventul care trebuie eliminat este aproape mereu apa.

Într-o definiție amplă, uscarea este o operație prin care apa din materiale este îndepărtată cu ajutorul unui agent (aer, abur supraîncălzit, gaze de ardere), prin evaporarea sau condensarea totală sau parțială a umidității.[3] Aerul, aburul supraîncălzit sau gazele de ardere au rolul dublu de a fi purtător , total sau parțial, de căldură necesară vaporizării umidității, precum și de a evacua vaporii de apă rezultați. Condensarea vaporilor de apă este utilizată la uscarea substanței aflate în stare gazoasă (ex.: aburul comprimat instrumental).[3]

Uscarea implică două feluri de transferuri: a) transferul de energie termică a mediului către lichidul de evaporat; b) transferul de masă din interiorul materialului solid spre suprafața sa, apoi trecerea în fază gazoasă.

Viteza de uscare este direct legată de viteza acestor două transferuri.[4]

Metode de uscare

Se deosebesc următoarele metode de uscare:

  • aplicarea aerului încălzit (uscare prin convecție sau directă);
  • uscare indirectă sau prin contact (încălzire prin perete cald);
  • uscare dielectrică (prin microunde absorbite în interiorul materialului);
  • uscarea prin liofilizare sau criodesicare este o metodă de uscare în care solventul este înghețat înainte de uscare și apoi este sublimat;
  • uscare supercritică (uscare cu abur supraîncălzit);
  • uscare liberă în aer.

Note

  1. ^ „drying - definition of drying by the Free Online Dictionary, Thesaurus and Encyclopedia”. Farlex. Accesat în . 
  2. ^ „Usca” la DEX online
  3. ^ a b Lexicon de termodinamică și mașini termice. Vol. IV S-Z. Articolul „Uscare”. Coordonatori: Dan Ștefănescu, Dragoș Sfințeanu, Mircea Marinescu, Ioan Ganea, Stoian Petrescu. Editura Tehnică, București, 1991
  4. ^ Arun S. Mujumdar (editor), Handbook of industrial drying. New York, Dekker, 1995, ediția a 2-a

Vezi și