Vânzarea prin licitații

Un licitator și asistenții ei scanează mulțimea pentru ofertanți Un licitator american la o licitație pentru animale, noiembrie 2010

Noțiune

Licitația este o vânzare către cel care oferă prețul cel mai mare, sau o cumpărare de la cel care își oferă marfa la prețul cel mai mic.

Funcția licitațiilor în practica comerțului internațional constă în valorificarea mărfurilor care nu pot fi încadrate în tipurile uzuale folosite la bursă. Datorită acestui fapt, mărfurile supuse licitației trebuie să fie vizionate de către eventualii cumpărători.

Tipuri de licitații

Primar

Licitație de ton la piața de pește Tsukiji din Tokyo Licitație de pește în Honolulu, Hawaii

Există în mod tradițional patru tipuri de licitații care sunt utilizate pentru alocarea unui singur element:

Secundar

Majoritatea teoriei licitației se învârte în jurul acestor patru tipuri de licitații "standard". Cu toate acestea, există multe alte tipuri de licitații, printre care:

Clasificarea licitațiilor

Se pot distinge mai multe criterii de clasificare:

Licitații pentru cumpărare de produse, instalații și atribuire de lucrări de construcții montaj mai sunt denumite și licitații de import sau tratative de concurență. Ca formă de comerț acestea au avantajul că asigură obținerea unui număr mare de oferte, contribuie la cunoașterea pieței externe și facilitează luarea unei decizii obiective și rentabile.

Organizarea licitației

Pregătirea licitației presupune efectuarea unei publicități prin anunțuri în presa, tipărirea de prospecte, cataloage, invitații. Mărfurile ce vor face obiectul licitației se expun spre vizionare. Condițiile de livrare redactate de organizatori prevăd condițiile de participare, vizionarea loturilor, atribuirea lor, condițiile de plată, modalități de livrare și transport a mărfurilor achiziționate și modalități de soluționare a litigiilor.

În ceea ce privește modul de organizare a licitațiilor, acesta este determinat de legea tarii unde se tine licitația, iar în ceea ce privește legea aplicabila licitației, Legea română de drept internațional privat prevede în art.90 că "vânzarea prin licitație, prin burse sau târguri este supusă legii statului unde are loc încheierea pe aceasta cale a contractului, afara numai dacă legea statului respectiv, admite ca părțile sa aleagă prin acord legea aplicabila și ele au procedat explicit la o asemenea alegere".

În comerțul internațional licitațiile sunt organizate fie direct de către firmele producătoare, ori cele comerciale, fie de către instituții specializate în acest domeniu. În țările în curs de dezvoltare, la organizarea licitațiilor participă, în multe cazuri, și băncile comerciale care finanțează firmele cu activitate de comerț exterior. O formă practicată tot mai des de participanții la licitațiile internaționale constă în prezentarea ofertelor lor prin intermediul unor firme din țară unde se organizează licitația, mai ales că, în unele țări această formă de ofertă (brokeraj) este obligatorie prin lege. Agenții specializați se numesc auction brokers.

În vederea îndeplinirii obligațiilor din oferte, ofertanții trebuie să depună, de regulă, anumite garanții sub forma unei scrisori de garanție bancară sau participanții sunt obligați să depună, înainte de licitație, o cauțiune, care în mod obișnuit este de până 10% din valoarea ofertei.

Se pot constitui și asigurări de garanții contractuale emise de o societate de asigurări.

Note

  1. ^ a b Krishna, 2002: p2
  2. ^ a b McAfee, Dinesh Satam; McMillan, Dinesh (1987), „Auctions and Bidding” (PDF), Journal of Economic Literature, American Economic Association (publicat la iunie 1987), 25 (2), pp. 699–738, JSTOR 2726107, arhivat din original (PDF) la 28 noiembrie 2018, accesat în 25 iunie 2008 

Legături externe