Verificare și validare
În acest articol vom explora tot ce are legătură cu Verificare și validare, de la originea și evoluția sa până la impactul său asupra societății actuale. Verificare și validare este un subiect care a generat un mare interes și dezbatere în diferite cercuri, fie în domeniul academic, social sau profesional. De-a lungul anilor, Verificare și validare a făcut obiectul a numeroase investigații și studii care au contribuit la extinderea cunoștințelor noastre pe această temă. În plus, relevanța sa astăzi îl face un subiect de mare importanță pentru înțelegerea lumii în care trăim. Pe parcursul acestui articol, vom examina în detaliu toate aspectele relevante ale Verificare și validare și influența acestuia asupra vieții noastre de zi cu zi.
În sensul cel mai general, prin conceptul verificare se face referire la contrastarea cu ceva. Acest termen este folosit în special în științe, inginerie, drept și în domeniul computațional.
Verificabilitatea, falsificabilitatea și metoda științifică
Din secolul al XX-lea, verificabilitatea în contextul științific are o specifică semnificație: validarea absolută a vreunei teorii. Deși reproducibilitatea unui experiment sau a unei investigații științifice este un pas necesar în testarea unei teorii și chiar dacă numeroase observații dovedesc o ipoteză, aceasta nu constituie asigurarea că s-a obținut verificarea absolută a respectivei teorii.
Spre exemplu:
- S-ar putea formula teoria: „Sunt imortal”. Următorul pas pentru verificarea acestei teorii se poate face prin probarea ipotezei: „dacă sunt imortal, mă trezesc si in ziua următoare”. În fiecare zi, la trezire, inocentul nostru experimentator va fi mai sigur că este nemuritor.[1] Dacă ar fi ajuns la 100 de ani, experimentatorul nostru ar fi verificat de multe ori teoria inițială, dar e de reținut că niciodată nu a verificat-o în mod absolut: în ziua în care experimentatorul nostru inevitabil moare, va intra în posesia unei observații care îi va contrazice teoria.[2]
- Indigenii care dansează fără întrerupere dansul ploii pentru a o atrage. Deoarece nu se opresc până când nu începe să plouă, ajung mereu la concluzia că rețeta funcționează.[3]
Din acest motiv, unii filozofi ai științei precum Karl Popper au considerat că criteriul de demarcație între ceea ce este știință sau nu, nu ar trebui să fie verificabilitatea, ci falsificabilitatea, adică posibilitatea mereu deschisă de a descoperi că vreo ipoteză sau vreo teorie este falsă, dată fiind vreo observație – cel puțin imaginabilă – care o contrazice.[necesită citare]
Vezi și
Referințe
- ^ Nótese que esta proposición, aunque de formá logica valida, es falsa ya que el Consecuente(d) "me despertaré al día siguiente" puede ser obviamente obtenido sin ser inmortal. Este es un error común, o falacia, de tipo Afirmación del consecuente.
- ^ Así no pueda realizar dicha observación personalmente.
- ^ Este es un error o falacia de Afirmación del consecuente similar a la anterior. En este caso, se cree que hay Causación(d) entre el baile y la lluvia, aunque no la hay.
