În acest articol, dorim să explorăm Wade-Giles și să aprofundăm diferitele sale aspecte și semnificații. Wade-Giles este un subiect care a captat atenția multor oameni astăzi și a generat un mare interes în societate. Pe parcursul acestui articol, vom analiza diferite abordări și puncte de vedere asupra Wade-Giles, precum și importanța acestuia în diferite contexte și domenii de studiu. Vom examina, de asemenea, evoluția sa în timp și modul în care a afectat viața de zi cu zi a oamenilor. Pe scurt, ne vom adânci în lumea lui Wade-Giles pentru a înțelege relevanța și influența sa asupra societății moderne.
![]() |
Acest articol conține text în limba chineză. Fără suport de afișare corespunzător, se pot vedea semne de întrebare, pătrățele sau alte simboluri în locul caracterelor chinezești. |
Wade-Giles (AFI:/ˌweɪdˈʤaɪlz/) (chineză simplificată: 威妥玛拼音 sau 韦氏拼音; chineză tradițională: 威妥瑪拼音 sau 韋氏拼音; pinyin: wēituǒmǎ pīnyīn), uneori prescurtat Wade este un sistem de romanizare (notare fonetică și transcripție) a limbii chineze bazată pe mandarina vorbită în Beijing. A fost dezvoltat pe baza unui sistem creat de Thomas Wade la jumătatea secolului XIX și a atins forma finală odată cu „Dicționarul chinez-englez” al lui Herbert Giles din 1892.
Wade-Giles a fost principalul sistem de transcripție pentru vorbitorii limbii engleze în cea mai mare parte a secolului XX, folosit în câteva cărți de referință și în toate cărțile despre China apărute înainte de 1979[1]. În prezent a fost înlocuit cu sistemul pinyin, dar a rămas în uz în Republica Chineză(Taiwan).
This book uses the traditional system for writing Chinese names, sometimes called the Wade-Giles system. This system is used in many standard reference books and in all books on China published before 1979.