Subiectul Xenobiotic este un subiect care a generat un mare interes și impact în societate în ultimii ani. De la apariția sa, Xenobiotic a fost subiect de dezbatere, studiu și analiză în diverse domenii, fie în politică, cultură, știință sau tehnologie. Xenobiotic a reușit să capteze atenția experților și a publicului larg, generând o gamă largă de opinii și poziții în jurul sensului, implicațiilor și repercusiunilor sale asupra societății. În acest articol, vom explora în detaliu impactul și semnificația lui Xenobiotic în diferite contexte, identificând tendințele sale și posibilele proiecții viitoare.
Xenobiotic (din gr. xenos, "străin") este orice compus chimic care se găsește în organism, dar care nu este produs de către acesta. Astfel de compuși chimici pot fi:
Organismul acționează împotriva xenobioticelor prin metabolizarea lor, proces care are loc în special la nivelul ficatului dar și în alte țesuturi. O consecință importantă a biotransformării este trecerea mai mult sau mai puțin avansată de la lipofilie (fapt ce favorizează absorbția) la hidrofilie (favorizează excreția în urină și fecale), excepție fac compușii volatili care se elimină preponderent prin expirație. Enzimele care participă la procesul de metabolizare a xenobioticelor se numesc enzime xenobiotice, au sediul în microzomi și sunt mai ales de tipul oxidazelor [1], fiind dependente de NADPH și O 2[2], din această cauză numindu-se "oxidaze microzomale cu funcțiuni mixte" OFMM. În afară de aceste oxidaze se mai pot întâlni și reductaze, hidrolaze. Particularitatea metabolizării xenobioticelor este că la proces participă și enzimele interne "endogene" care nu pot deosebi substanțele exogene datorită asemănării cu propriul substrat: