Zaharia Petrescu

În zilele noastre, Zaharia Petrescu este un subiect care a captat atenția multor oameni din întreaga lume. Cu relevanța sa în societatea actuală, Zaharia Petrescu a devenit un subiect de interes atât pentru experți, cât și pentru pasionați. De la impactul său asupra economiei până la influența asupra culturii populare, Zaharia Petrescu s-a dovedit a fi un fenomen demn de studiat și analizat. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Zaharia Petrescu și vom examina semnificația acestuia în diverse contexte. De la istoria sa până la proiecția viitoare, Zaharia Petrescu va continua să fie un subiect important astăzi și pentru anii următori.

Zaharia Petrescu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Kalipetrovo, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Decedat (60 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Bellu[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiemedic militar​
cadru didactic universitar​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Membru corespondent al Academiei Române
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Zaharia Petrescu (n. 25 aprilie 1841, Alexandria, azi Kalipetrovo, lângă Silistra, Bulgaria – d. 16 decembrie 1901, București) a fost un general, medic român, membru corespondent al Academiei Române din 1885[2].

Generalul dr. Zaharia Petrescu s-a format la școala de chirurgie a lui Carol Davila de la Spitalul Mihai Vodă și apoi la Facultatea de Medicină din Paris.

A fost preocupat de aprofundarea bazelor chimice, fiziologice și farmacologice experimentale ale terapiei medicamentoase și a publicat o lucrare monumentală, în patru volume, Tratat de terapeutică și materia medica.[3]

Prin Înaltul Decret Regal nr. 2824 din decembrie 1883, publicat în Monitorul Oficial nr. 2/23.01.1884, a fost aprobată înființarea Institutului Medico-Militar și regulamentul de funcționare a acestuia, după modelul german și austriac. Ca director a fost numit generalul Zaharia Petrescu[4].

Meritele sale remarcabile au determinat primirea sa ca membru corespondent al Academiei Române, în 18 martie 1885[5].

Medicul Zaharia Petrescu, împreună cu dr. Alexandru Șuțu, l-a examinat pe Mihai Eminescu, la 20 martie 1889. Concluzia raportului medical a fost următoarea: „dl. Mihail Eminescu este atins de alienație mintală în formă de demență, stare care reclamă șederea sa într-un institut” [6].

Scrieri

  • Elemente de Farmacologie[5]
  • Farmacia și arta de a formula[5]
  • Elemente de terapeutică și materie medicală (4 volume) [5]
  • Însemnările unui medic din războiul pentru independență - jurnal de campanie, Editura Medicală, 1977

Note

  1. ^ (PDF), p. 568 https://noema.crifst.ro/ARHIVA/2011_4_06.pdf, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – P
  3. ^ Farmacologia românească, de la clasic la modern
  4. ^ „Institutul Medico-Militar”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ a b c d Revista Transilvania, nr.III, Sibiiu, 30 iunie 1902
  6. ^ Eminescu și Teleormanul

Vezi și

 Acest articol biografic despre un general român este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!