Teoria inteligenelor multiple



Toate cunoștințele pe care oamenii le-au acumulat de-a lungul secolelor despre Teoria inteligenelor multiple sunt acum disponibile pe internet, iar noi le-am compilat și le-am aranjat pentru dumneavoastră în cel mai accesibil mod posibil. Dorim să puteți accesa rapid și eficient tot ceea ce doriți să știți despre Teoria inteligenelor multiple, ca experiența dumneavoastră să fie plăcută și să simțiți că ați găsit cu adevărat informațiile pe care le căutați despre Teoria inteligenelor multiple.

Pentru a ne atinge scopurile ne-am străduit nu numai să obținem cele mai actualizate, ușor de înțeles și veridice informații despre Teoria inteligenelor multiple, dar am avut grijă ca designul, lizibilitatea, viteza de încărcare și ușurința de utilizare a paginii să fie cât mai plăcute, astfel încât să vă puteți concentra asupra esențialului, cunoscând toate datele și informațiile disponibile despre Teoria inteligenelor multiple, fără să vă faceți griji pentru nimic altceva, noi ne-am ocupat deja de asta pentru dumneavoastră. Sperăm că ne-am atins scopul și că ați găsit informațiile pe care le căutați despre Teoria inteligenelor multiple. Așadar, vă urăm bun venit și vă încurajăm să vă bucurați în continuare de experiența de utilizare a scientiaro.com .

Teoria inteligenelor multiple propune diferenierea inteligenei umane în anumite modaliti de inteligen, mai degrab decât definirea inteligenei ca unic, capacitatea general . Teoria a fost criticat de psihologia general pentru lipsa de dovezi empirice i dependena de judecata subiectiv.

Criterii de separare

Conform teoriei, o modalitate de inteligen trebuie s îndeplineasc opt criterii:

  1. potenial de izolare a creierului prin leziuni ale creierului
  2. loc în istoria evoluiei
  3. prezena operaiunilor de baz
  4. susceptibilitate la codificare (expresie simbolic)
  5. o progresie distinct de dezvoltare
  6. existena savanilor , a prodigiilor i a altor oameni excepionali
  7. sprijin din psihologia experimental
  8. sprijin din constatrile psihometrice

Modalitile de inteligen

În Frames of Mind: Theory of Multiple Intelligences (1983) i continurile sale, Howard Gardner a propus opt abiliti care manifest inteligene multiple.

Muzical-ritmic i armonic

Aceast zon de inteligen cu sensibilitate la sunetele, ritmurile i tonurile muzicii. Oamenii cu inteligen muzical au în mod normal un ton bun sau ar putea avea un ton absolut i sunt capabili s cânte, s cânte la instrumente muzicale i s compun muzic. Au sensibilitate la ritm, ton, metru, ton, melodie sau timbru.

Vizual-spaial

Aceast zon trateaz judecata spaial i capacitatea de a vizualiza cu ochiul minii. Abilitatea spaial este unul dintre cei trei factori de sub g în modelul ierarhic al inteligenei.

Lingvistic-verbal

Oamenii cu inteligen verbal-lingvistic înalt afieaz o facilitate cu cuvinte i limbi. De obicei, sunt buni la citit, scriind, povestind i memorând cuvinte împreun cu datele. Capacitatea verbal este una dintre cele mai g abilitile -loaded. Acest tip de inteligen este msurat cu IQ-ul verbal în WAIS-IV.

Logic matematic

Aceast zon are legtur cu logica , abstraciile, raionamentul, numerele i gândirea critic. Acest lucru are, de asemenea, legtur cu capacitatea de a înelege principiile care stau la baza unui fel de sistem cauzal. Raionamentul logic este strâns legat de inteligena fluid i de inteligena general ( factorul g ) .

Kinesthetic corporal

Elementele de baz ale inteligenei corporale- kinestezice sunt controlul micrilor corporale i capacitatea de a manipula obiecte cu pricepere. Gardner elaboreaz pentru a spune c aceasta include i un sentiment de sincronizare, un sens clar al obiectivului unei aciuni fizice, împreun cu capacitatea de a instrui rspunsurile.

Oamenii care au o inteligen corporal-kinestezic ridicat ar trebui s fie, în general, buni la activiti fizice, cum ar fi sportul, dansul i realizarea lucrurilor.

Gardner consider c carierele care se potrivesc celor cu inteligen corporal-kinestezic ridicat includ: sportivi, dansatori, muzicieni, actori, constructori , ofieri de poliie i soldai. Dei aceste cariere pot fi duplicate prin simulare virtual, ele nu vor produce învarea fizic efectiv care este necesar în aceast inteligen.

Interpersonal

În teorie, indivizii care au o inteligen interpersonal ridicat se caracterizeaz prin sensibilitatea lor la dispoziiile altora, sentimentele, temperamentele, motivaiile i capacitatea lor de a coopera pentru a lucra ca parte a unui grup. Potrivit lui Gardner din How Are Kids Smart: Multiple Intelligences in the Classroom , Inteligena inter- i intra- personal este adesea îneleas greit prin faptul c este extrovertit sau îi place pe ali oameni ... Cei cu inteligen interpersonal ridicat comunic eficient i empatizeaz uor cu ceilali, i pot fi fie lideri, fie adepi. De multe ori se bucur de discuii i dezbateri. "Gardner a asimilat acest lucru cu inteligena emoional a lui Goleman.

Gardner consider c carierele care se potrivesc celor cu inteligen interpersonal ridicat includ persoane de vânzri , politicieni, manageri, profesori, lectori, consilieri i asisteni sociali.

Intrapersonal

Aceast zon are legtur cu capacitile introspective i autoreflectante. Aceasta se refer la o înelegere profund a sinelui; care sunt punctele forte sau punctele slabe ale acestuia, ceea ce îl face unic, fiind capabil s prezic propriile reacii sau emoii.

Naturalist

Nu fcea parte din inteligena naturalist original a lui Gardner, în 1995. Dac a rescrie Frames of Mind astzi, a aduga probabil o a opta inteligen - inteligena naturalistului. Mi se pare c individul care este uor capabil s recunoasc flora i fauna, s fac alte distincii consecvente în lumea natural i s foloseasc aceast capacitate productiv (în vântoare, în agricultur, în tiina biologic) exercit o inteligen important i care nu este cuprins în mod adecvat în actualul list." Aceast zon are legtur cu îngrijirea i relaionarea informaiilor cu mediul natural. Exemplele includ clasificarea formelor naturale, cum ar fi speciile de animale i plante i rocile i tipurile de munte. Aceast abilitate a fost în mod clar de valoare în trecutul nostru evolutiv ca vântori, culegtori i fermieri; continu s fie central în astfel de roluri de botanist sau buctar.

Acest tip de receptivitate ecologic este profund înrdcinat într-o înelegere sensibil, etic i holistic a lumii i a complexitilor sale - inclusiv rolul umanitii în ecosfera mai mare.

Existenial

Gardner nu a dorit s se angajeze într-o inteligen spiritual, dar a sugerat c o inteligen existenial ar putea fi o construcie util, propus i dup cele opt originale din cartea sa din 1999. Ipoteza unei inteligene existeniale a fost explorat în continuare de cercettorii educaionali.

Inteligene suplimentare

În ianuarie 2016, Gardner a menionat într-un interviu acordat BigThink c are în vedere adugarea inteligenei didactice-pedagogice care ne permite s putem preda cu succes altor oameni. În acelai interviu, el a refuzat în mod explicit alte inteligene sugerate, cum ar fi umorul, gtitul i inteligena sexual. Profesorul Nan B. Adams susine c, pe baza definiiei lui Gardner a inteligenelor multiple, inteligena digital - o metainteligen compus din multe alte inteligene identificate i provenit din interaciunile umane cu computerele digitale - exist acum.

Inteligena fizic

Inteligena fizic, cunoscut i sub numele de inteligen corporal-kinestezic, este orice inteligen derivat prin învare fizic i practic, cum ar fi sportul, dansul sau miestria. Se poate referi la capacitatea de a-i folosi mâinile pentru a crea, de a se exprima cu corpul propriu, dependena de mecanismele i micrile tactile i de acurateea controlului micrii corpului. Un individ cu inteligen fizic ridicat este cineva care este abil în a-i folosi corpul fizic pentru a rezolva probleme i a exprima idei i emoii. Abilitatea de a controla corpul fizic i conexiunea minte-corp face parte dintr-o gam mult mai larg de potenial uman, aa cum este stabilit în Teoria inteligenelor multiple a lui Howard Gardner .

Caracteristici

Prezentarea inteligenei kinestezice corporale bine dezvoltate se va reflecta în micrile unei persoane i în modul în care îi folosete corpul fizic. Adesea, persoanele cu inteligen fizic ridicat vor avea o coordonare excelent mân-ochi i vor fi foarte agili; sunt precise i exacte în micare i se pot exprima folosind corpul lor. Gardner s-a referit la ideea de pricepere natural i inteligen fizic înnscut în cadrul discuiei sale despre povestea autobiografic a lui Babe Ruth - un juctor de baseball legendar care, la 15 ani, a simit c s-a nscut pe movila pitcherului. Persoanele cu un nivel ridicat de kinestezie corporal sau inteligen fizic sunt susceptibile de a avea succes în cariere fizice, inclusiv sportivi, dansatori, muzicieni, ofieri de poliie i soldai.

Teorie

Un profesor de educaie la Universitatea Harvard, psihologul dezvoltrii Howard Gardner, a prezentat nou tipuri de inteligen, inclusiv inteligena spaial i inteligena lingvistic, printre altele. Lucrarea sa seminal, Frame of Mind , a fost publicat în 1983 i a fost influenat de lucrrile lui Alfred Binet i ale psihologului german William Stern , care iniial a inventat termenul coeficient de inteligen (IQ). În cadrul paradigmei sale de inteligen, Gardner o definete ca fiind capacitatea de a înva sau de a rezolva probleme, referindu-se la inteligen ca potenial bio-psihologic de procesare a informaiilor.

Gardner a sugerat c fiecare individ poate poseda toate diversele forme de inteligen într-o oarecare msur, dar c exist întotdeauna o form dominant sau primar. Gardner a acordat fiecreia dintre diferitele forme de inteligen o importan egal i a propus ca acestea s aib potenialul de a fi hrnite i întrite, sau ignorate i slbite. Cu toate acestea, au existat diverse critici ale operei lui Gardner, în principal, din cauza lipsei de dovezi empirice utilizate pentru a sprijini gândirea sa. Mai mult, unii au sugerat c inteligenele se refer mai degrab la talente, personalitate sau abilitate decât la o form distinct de inteligen.

Impactul asupra educaiei

În cadrul Theory of Multiple Intelligences , Gardner a afirmat c sistemul nostru educaional este puternic prtinitor ctre modurile lingvistice de intersecie i evaluare i, într-un grad oarecum mai mic, i ctre modurile cu cantiti logice. Munca sa a continuat s modeleze pedagogia educaional i s influeneze politica i legislaia relevant din întreaga lume; cu o referire special la modul în care profesorii trebuie s evalueze progresul elevilor pentru a stabili cele mai eficiente metode de predare pentru fiecare cursant. Cercetrile lui Gardner în domeniul învrii cu privire la inteligena kinestezic corporal au dus la utilizarea unor activiti care necesit micare i efort fizic, elevii prezentând un nivel ridicat de raportare a inteligenei fizice pentru a beneficia de învarea prin micare în mediul clasei.

Dei distincia dintre inteligene a fost expus în detaliu, Gardner se opune ideii de a eticheta cursanii unei inteligene specifice. Gardner susine c teoria sa ar trebui s împuterniceasc cursanii, nu s-i limiteze la o singur modalitate de învare. Potrivit lui Gardner, o inteligen este un potenial biopsihologic de a procesa informaii care pot fi activate într-un cadru cultural pentru a rezolva probleme sau a crea produse care sunt de valoare într-o cultur. Conform unui studiu din 2006, fiecare dintre domeniile propuse de Gardner implic un amestec de factor g general , abiliti cognitive, altele decât g i, în unele cazuri, abiliti non-cognitive sau caracteristici ale personalitii.

Recepie critic

Gardner susine c exist o gam larg de abiliti cognitive , dar c exist doar corelaii foarte slabe între ele. De exemplu, teoria postuleaz c un copil care înva s se înmuleasc uor nu este neaprat mai inteligent decât un copil care are mai multe dificulti în aceast sarcin. Copilul care are nevoie de mai mult timp pentru a stpâni multiplicarea poate înva cel mai bine s se înmuleasc printr-o abordare diferit, poate excela într-un domeniu în afara matematicii sau poate privi i înelege procesul de multiplicare la un nivel fundamental mai profund.

Testele de inteligen i psihometria au gsit, în general, corelaii mari între diferitele aspecte ale inteligenei, mai degrab decât corelaiile sczute pe care teoria lui Gardner le prezice, susinând teoria predominant a inteligenei generale mai degrab decât inteligenele multiple (MI). Teoria a fost criticat de psihologia general pentru lipsa de dovezi empirice i dependena de judecata subiectiv.

Definiia intelligence

O critic major a teoriei este c este ad-hoc : c Gardner nu extinde definiia cuvântului inteligen, ci mai degrab neag existena inteligenei aa cum este îneleas în mod tradiional i folosete în schimb cuvântul inteligen acolo unde alte persoane au cuvinte folosite în mod tradiional precum abilitate i aptitudine . Aceast practic a fost criticat de Robert J. Sternberg , Eysenck i Scarr. White (2006) subliniaz c selecia i aplicarea lui Gardner a criteriilor pentru inteligenele sale este subiectiv i arbitrar i c un cercettor diferit ar fi venit probabil cu criterii diferite.

Aprtorii teoriei MI susin c definiia tradiional a inteligenei este prea îngust i, prin urmare, o definiie mai larg reflect mai exact diferitele moduri în care oamenii gândesc i înva.

Unele critici apar din faptul c Gardner nu a oferit un test al inteligenelor sale multiple. El a definit-o iniial ca fiind abilitatea de a rezolva probleme care au valoare în cel puin o cultur sau ca ceva de care un student este interesat. Apoi a adugat un disclaimer c nu are o definiie fix, iar clasificarea sa este mai mult o judecat artistic. decât fapt:

În cele din urm, ar fi cu siguran de dorit s existe un algoritm pentru selectarea informaiilor, astfel încât orice cercettor instruit s poat stabili dac informaiile unui candidat îndeplinesc criteriile adecvate. În prezent, îns, trebuie admis c selectarea (sau respingerea) inteligenei unui candidat amintete mai mult de o judecat artistic decât de o evaluare tiinific.

În general, abilitile lingvistice i logico-matematice se numesc inteligen, dar abilitile artistice, muzicale, atletice etc. nu. Gardner susine c acest lucru îl face pe primul s fie inutil mrit. Anumii critici sunt ateni la aceast extindere a definiiei, spunând c ignor conotaia inteligenei ... [care] a conotat întotdeauna tipul de abiliti de gândire care face ca cineva s aib succes în coal.

Gardner scrie M gândesc la presupunerea nejustificat c anumite abiliti umane pot fi arbitrar desemnate ca inteligen, în timp ce altele nu. Criticii susin c, având în vedere aceast afirmaie, orice interes sau abilitate poate fi redefinit ca inteligen. Astfel, studierea inteligenei devine dificil, deoarece se difuzeaz în conceptul mai larg de abilitate sau talent. Ediia Gardner a inteligenei naturaliste i concepiile inteligenei existeniale i morale sunt vzute ca fructele acestei difuzii. Aprtorii teoriei MI ar argumenta c aceasta este pur i simplu o recunoatere a sferei largi a abilitilor mentale inerente i c un astfel de domeniu exhaustiv, prin natur, sfideaz o clasificare unidimensional, cum ar fi valoarea IQ .

Teoria i definiiile au fost criticate de Perry D. Klein ca fiind atât de neclare încât s fie tautologe i, astfel, nefalsificabile . A avea o abilitate muzical ridicat înseamn a fi bun la muzic în timp ce a fi bun la muzic se explic prin a avea abiliti muzicale ridicate.

Henri Wallon susine c Nu putem distinge inteligena de operaiunile sale. Yves Richez distinge 10 moduri de operare naturale ( Modes Opératoires Naturels - LUNA ). Studiile lui Richez se bazeaz pe un decalaj între gândirea chinez i gândirea occidental. În China, noiunea a fi (sinele) i noiunea inteligen nu exist. Se pretinde c acestea sunt invenii greco-romane derivate din Platon. În loc de inteligen, chineza se refer la moduri de operare, motiv pentru care Yves Richez nu vorbete despre inteligen ci despre moduri de operare naturale ( LUNA ).

Critica neo-piagetian

Andreas Demetriou sugereaz c teoriile care subliniaz excesiv autonomia domeniilor sunt la fel de simpliste precum teoriile care subliniaz în exces rolul inteligenei generale i ignor domeniile. El este de acord cu Gardner c exist într-adevr domenii de inteligen care sunt în mod relevant independente unul de cellalt. Unele dintre domenii, cum ar fi inteligena verbal, spaial, matematic i social, sunt identificate de majoritatea liniilor de cercetare în psihologie. În teoria lui Demetriou, una dintre teoriile neo-piagetiene ale dezvoltrii cognitive , Gardner este criticat pentru subestimarea efectelor exercitate asupra diferitelor domenii ale inteligenelor de ctre diferitele subprocese care definesc eficiena global a procesrii, precum viteza de procesare , funciile executive , memoria de lucru , i procesele meta-cognitive care stau la baza contiinei de sine i a autoreglrii . Toate aceste procese sunt componente integrale ale inteligenei generale care reglementeaz funcionarea i dezvoltarea diferitelor domenii ale inteligenei.

Domeniile sunt în mare msur expresii ale strii proceselor generale i pot varia din cauza diferenelor lor constituionale, dar i a diferenelor în preferinele i înclinaiile individuale. Funcionarea lor, atât canalele, cât i influeneaz funcionarea proceselor generale. Astfel, nu se poate specifica în mod satisfctor inteligena unui individ sau s proiecteze programe de intervenie eficiente decât dac sunt evaluate atât procesele generale, cât i domeniile de interes.

Adaptarea uman la medii multiple

Premisa ipotezei inteligenelor multiple, c inteligena uman este o colecie de abiliti de specialitate, a fost criticat pentru c nu a putut explica adaptarea uman la majoritatea, dac nu la toate mediile din lume. În acest context, oamenii sunt contrastai cu insectele sociale care au într-adevr o inteligen distribuit de specialiti, iar astfel de insecte se pot rspândi în clime asemntoare cu cele din originea lor, dar aceleai specii nu se adapteaz niciodat la o gam larg de climat, de la cele tropicale la temperate. construind diferite tipuri de cuiburi i învând ce este comestibil i ce este otrvitor. În timp ce unii, cum ar fi furnicul tietor de frunze, cultiv ciuperci pe frunze, nu cultiv specii diferite în medii diferite, cu tehnici agricole diferite, aa cum o face i agricultura uman. Prin urmare, se susine c adaptabilitatea uman provine dintr-o abilitate general de a falsifica ipoteze i de a face predicii mai generale i de a adapta comportamentul dup aceea i nu dintr-un set de abiliti specializate care ar funciona numai în condiii de mediu specifice.

Testele IQ

Gardner susine c testele IQ msoar doar abilitile lingvistice i logico-matematice. El susine importana evalurii într-un mod corect. În timp ce examinrile tradiionale cu hârtie i stilou favorizeaz abilitile lingvistice i logice, este nevoie de msuri corecte de inteligen care s aprecieze modalitile distincte de gândire i învare care definesc în mod unic fiecare inteligen.

Psihologul Alan S. Kaufman subliniaz c testele IQ au msurat abilitile spaiale de 70 de ani. Testele IQ moderne sunt foarte influenate de teoria Cattell-Horn-Carroll, care încorporeaz o inteligen general, dar i multe abiliti mai înguste. În timp ce testele de IQ dau un scor general de IQ, acum dau i scoruri pentru multe abiliti mai restrânse.

Lipsa dovezilor empirice

Conform unui studiu din 2006, multe dintre inteligenele lui Gardner se coreleaz cu factorul g , susinând ideea unui singur tip dominant de inteligen. Conform studiului, fiecare dintre domeniile propuse de Gardner implica un amestec de g , de abiliti cognitive, altele decât g i, în unele cazuri, de abiliti non-cognitive sau de caracteristici ale personalitii.

Johnson O'Connor Research Foundation a testat sute de mii de oameni pentru a-i determina aptitudinile (inteligenele), cum ar fi dexteritatea manual, capacitatea muzical, vizualizarea spaial i memoria pentru numere. Exist o corelare a acestor aptitudini cu factorul g , dar nu toate sunt puternic corelate; corelaia dintre factorul g i viteza inductiv (rapiditatea în a vedea relaiile între fapte, idei sau observaii separate) este de doar 0,5, considerat o corelaie moderat.

Linda Gottfredson (2006) a susinut c mii de studii susin importana coeficientului de inteligen (IQ) în prezicerea performanelor colare i de la locul de munc i a numeroaselor alte rezultate ale vieii. În contrast, suportul empiric pentru inteligenele non- g este fie lipsit, fie foarte slab. Ea a susinut c, în ciuda acestui fapt, ideile inteligenelor multiple non- g sunt foarte atractive pentru muli datorit sugestiei c toat lumea poate fi inteligent într-un fel.

O revizuire critic a teoriei MI susine c exist puine dovezi empirice care s o susin:

Pân în prezent, nu au fost publicate studii care s ofere dovezi ale validitii inteligenelor multiple. În 1994, Sternberg a raportat c nu a gsit studii empirice. În 2000, Allix a raportat c nu a gsit studii de validare empiric i, în acel moment, Gardner i Connell au recunoscut c exist puine dovezi dure pentru teoria MI (2000, p. 292). În 2004, Sternberg i Grigerenko au afirmat c nu exist studii de validare pentru inteligenele multiple i, în 2004, Gardner a afirmat c ar fi încântat de acumularea unor astfel de dovezi i a recunoscut c teoria MI are puini entuziati printre psihometrieni sau alii tradiionali fond psihologic "deoarece necesit" dovezi psihometrice sau experimentale care s permit s se demonstreze existena mai multor inteligene ".

Aceeai revizuire prezint dovezi care s demonstreze c cercetarea neurotiinei cognitive nu susine teoria inteligenelor multiple:

... este puin probabil ca creierul uman s funcioneze prin inteligenele multiple ale lui Gardner. Luate împreun dovezile pentru intercorelaia sub-abilitilor msurilor IQ, dovezile pentru un set comun de gene asociate cu matematica, citirea i g i dovezile pentru împrtirea i suprapunerea "ce este" si unde este" cile de procesare neuronal i cile neuronale comune pentru limbaj, muzic, abiliti motorii i emoii sugereaz c este puin probabil ca fiecare dintre inteligenele lui Gardner s poat opera printr-un set diferit de mecanisme neuronale (1999, p. 99). La fel de importante, dovezile pentru ce este si unde este" cile de procesare, pentru cele dou sisteme de luare a deciziilor Kahneman i pentru modulele cognitive adaptate sugereaz c aceste specializri ale creierului cognitiv au evoluat pentru a aborda probleme foarte specifice din mediul nostru. Deoarece Gardner a susinut c inteligenele sunt potenialiti înnscute legate de o zon general de coninut, teoria MI nu are o justificare pentru apariia filogenetic a inteligenelor.

Teoria inteligenelor multiple este uneori citat ca exemplu de pseudostiin, deoarece nu are dovezi empirice sau falsificabilitate , dei Gardner a susinut altfel.

Utilizare în educaie

Gardner definete inteligena ca potenial bio-psihologic de a procesa informaii care pot fi activate într-un cadru cultural pentru a rezolva probleme sau a crea produse care sunt de valoare într-o cultur. Potrivit lui Gardner, exist mai multe modaliti de a face acest lucru decât doar prin inteligena logic i lingvistic. Gardner consider c scopul colarizrii ar trebui s fie dezvoltarea inteligenei i a ajuta oamenii s ating obiective profesionale i avocaionale adecvate spectrului lor specific de inteligen. angajat i competent i, prin urmare, mai înclinat s serveasc societatea într-un mod constructiv. "

Gardner susine c testele IQ se concentreaz în principal pe inteligena logic i lingvistic. Dup ce se descurc bine la aceste teste, ansele de a participa la un colegiu sau la o universitate de prestigiu cresc, ceea ce, la rândul su, creeaz membri ai societii care contribuie. În timp ce muli studeni funcioneaz bine în acest mediu, exist cei care nu. Teoria lui Gardner susine c elevii vor fi mai bine deservii de o viziune mai larg a educaiei, în care profesorii folosesc diferite metodologii, exerciii i activiti pentru a ajunge la toi elevii, nu doar la cei care exceleaz în inteligena lingvistic i logic. Provoac educatorii s gseasc modaliti care s funcioneze pentru acest elev care înva acest subiect.

Articolul lui James Traub din The New Republic noteaz c sistemul lui Gardner nu a fost acceptat de majoritatea academicienilor în domeniul inteligenei sau al predrii. Gardner afirm c dei teoria inteligenelor multiple este în concordan cu multe dovezi empirice, ea nu a fost supus unor teste experimentale puternice ... În domeniul educaiei, aplicaiile teoriei sunt în prezent examinate în multe proiecte. s fie revizuit de multe ori în lumina experienei reale în clas. "

Jerome Bruner a fost de acord cu Gardner c inteligena era ficiuni utile i a continuat afirmând c abordarea sa este atât de mult dincolo de strângerea de date a testerilor mentali încât merit s fie înveselit.

George Miller , un psiholog cognitiv proeminent, a scris în The New York Times Book Review c argumentul lui Gardner consta în presimire i opinie, iar Charles Murray i Richard J. Herrnstein în The Bell Curve (1994) au numit teoria lui Gardner lipsit în mod unic de psihometric sau alte dovezi cantitative. "

În ciuda lipsei sale de acceptare general în comunitatea psihologic, teoria lui Gardner a fost adoptat de multe coli, unde este adesea combinat cu stiluri de învare i s-au scris sute de cri despre aplicaiile sale în educaie. Unele dintre aplicaiile teoriei lui Gardner au fost descrise ca simpliste i Gardner însui a spus c este nelinitit cu modul în care teoria sa a fost folosit în coli. Gardner a negat c inteligenele multiple sunt stiluri de învare i este de acord c ideea stilurilor de învare este incoerent i lipsit de dovezi empirice. Gardner îi rezum abordarea cu trei recomandri pentru educatori: individualizarea stilului de predare (pentru a se potrivi celei mai eficiente metode pentru fiecare elev), pluralizarea predrii (predarea materialelor importante în mai multe moduri) i evitarea termenului stiluri ca fiind confuz.

Vezi si

Referine

Note

Citaii

Bibliografie

Lecturi suplimentare

linkuri externe

Opiniones de nuestros usuarios

Beatrice Alexandru

O mare descoperire acest articol pe Teoria inteligenelor multiple și pe întreaga pagină. Merge direct la favorite.

Iulian Oprea

În această postare despre Teoria inteligenelor multiple am învățat lucruri pe care nu le știam, așa că pot să mă culc acum.

Daiana Ursu

Este un articol bun referitor la Teoria inteligenelor multiple. Oferă informațiile necesare, fără excese.

Csaba Vasile

Această intrare despre Teoria inteligenelor multiple a fost exact ceea ce am vrut să găsesc.