Știință creștină

Acest articol abordează subiectul Știință creștină din diferite perspective, cu scopul de a oferi o viziune completă și îmbogățitoare asupra acestui subiect larg și variat. Vor fi prezentate diferite puncte de vedere, cercetări recente, opinii ale experților și exemple practice care vor permite cititorului să pătrundă în Știință creștină într-un mod profund și îmbogățitor. De asemenea, vor fi analizate implicațiile și consecințele pe care Știință creștină le poate avea în diferite domenii ale vieții, precum și posibilele soluții sau recomandări care pot fi realizate în legătură cu această problemă. Citiți mai departe pentru a afla tot ce trebuie să știți despre Știință creștină!

Știința creștină (în engleză Christian Science) este o credință care aparține familiei metafizice a mișcărilor religioase noi, întemeiată în anul 1879 de Mary Baker Eddy, având centrul în Boston, Massachusetts, unde se află din 1894 edificul principal al religiei.[1] Știința creștină a devenit în anul 1936 religia cu creșterea cea mai rapidă din Statele Unite ale Americii, având atunci aproape 270.000 de membri, număr care apoi a suferit un declin.[2]

În cartea sa, Science and Health With Key to The Scriptures („Știință și sănătate, cu cheia către scripturi”) fondatoarea pledează pentru întoarcerea la creștinismul timpuriu, al cărui element vindecător consideră că s-a pierdut.[3] Ceea ce diferențiază mișcarea de alte ramuri ale creștinismului este credință idealistă că realitatea e o iluzie[4], presupunând și faptul că bolnavii nu ar trebui tratați neapărat medicamentos, ci printr-o formă de rugăciune ce corectează atitudinea responsabilă pentru starea precară de sănătate.[5]

Religia este cunoscută și pentru ziarul The Christian Science Monitor, care a câștigat 7 premii Pulitzer între anii 1950 și 2002.

Note

  1. ^ For the charter, Mary Baker Eddy, Manual of the Mother Church, Boston: The First Church of Christ, Scientist, 89th edition, 1908 , pp. 17–18.
  2. ^ Stark, Rodney (1998). "The Rise and Fall of Christian Science". Journal of Contemporary Religion. 13 (2): pp. 190-191
  3. ^ Wilson, Bryan (1961). "Christian Science". Sects and Society: A Sociological Study of the Elim Tabernacle, Christian Science, and Christadelphians. Berkeley: University of California Press. pp. (121–215), 125.
  4. ^ Wilson 1961, p. 127; Nicholas Rescher, „Idealism”, in Jaegwon Kim, Ernest Sosa (eds.), A Companion to Metaphysics, Oxford: Wiley-Blackwell, 2009 , p. 318.
  5. ^ Wilson 1961, p. 125; Margaret P. Battin, „High-Risk Religion: Christian Science and the Violation of Informed Consent”, in Peggy DesAutels, Margaret P. Battin and Larry May (eds.), Praying for a Cure: When Medical and Religious Practices Conflict, New York: Rowman & Littlefield Publishers, 1999, p. 11.

Legături externe