Ținutul Hotărniceni

În acest articol, vom explora și analiza Ținutul Hotărniceni în profunzime. De la istoria sa până la impactul său asupra societății actuale, ne vom scufunda în toate aspectele relevante legate de acest subiect. Cu o abordare cu mai multe fațete, vom aborda totul, de la perspective istorice și culturale până la discuții contemporane și proiecții viitoare. Ținutul Hotărniceni este un subiect care a captat atenția multora și a stârnit dezbateri și reflecții în diverse domenii. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire și înțelegere a Ținutul Hotărniceni.

Ținutul Hotărniceni
—  Ținut  —
Țară Moldova
Regiune istoricăȚara de Jos
ReședințăGura Galbenei
Suprafață
 - Total1,651 km²
Populație (1803)
 - Total7.650 locuitori
 - Densitate4,9 loc./km²
Prezență online
Poziția regiunii
Poziția regiunii
Poziția regiunii
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Ținutul Hotărniceni pe o hartă extrasă din lucrarea „Istoria Românilor” a lui Constantin C. Giurescu, publicată în 1944.

Ținutul Hotărniceni era unul dintre ținuturile din Țara de Jos a Moldovei, creat în 1774 pe teritoriul „celor două ceasuri” ocupate între 1711 și 1774 de tătarii nohai. În cursul războiului ruso-turc din 1768-1774 aceștia au fost deportați în Caucaz, de unde s-au întors mai puțini ca număr, nemaiputând controla pământurile de la nord de hotarul lui Halil Pașa. Dat fiind faptul că niciun boier n-a reclamat aceste pământuri, domnitorul Grigore al III-lea Ghica le-a dăruit celor doi fii ai săi. Acolo s-a reașezat rapid populația românească.[1] Mai târziu, moșiile din ținut au ajuns în stăpânirea comisului Ioan Balș.[2]

Teritoriul ținutului reprezenta o fâșie îngustă între ținutul Orhei-Lăpușna la nord și Valul lui Traian de Sus la sud. Se învecina cu raiaua Tighinei la est, satele hănești la sud-est și ținutul Codru la sud-vest. Reședința sa era satul Gura Galbenei.[3] În 1816 a fost contopit cu ținutul Codru, iar deja în 1818 a ajuns în componența ținutului Tighina.[2]

Note

  1. ^ Dmitriev (Dimitriu), Pavel. Народонаселение Молдавии (по материалам переписей 1772–1773, 1774 и 1803). Chișinău, Știința, 1773, pp. 34-35.
  2. ^ a b Poștarencu, Dinu. "Organizarea administrativ-teritorială a Basarabiei în perioada țaristă." Tyragetia, 2009, p. 204
  3. ^ Martea, Eugenia. "Prima mențiune documentară a satului Gura Galbenei." Tyragetia, 2012, p. 78.