În acest articol, vom explora în profunzime lumea fascinantă a lui ARPANET. De la origini și până la relevanța sa astăzi, ne vom cufunda într-o călătorie care ne va permite să înțelegem în detaliu impactul său asupra diferitelor aspecte ale societății. Vom analiza influența sa în domenii atât de diverse precum cultura, economia și politica, dezvăluind multiplele sale fațete și rolul său în modelarea lumii contemporane. Printr-o analiză cuprinzătoare, vom explora provocările și oportunitățile pe care le reprezintă ARPANET, precum și posibilele implicații pentru viitor. La sfârșitul acestei călătorii, sperăm să le fi oferit cititorilor noștri o înțelegere mai profundă și mai completă a ARPANET, deschizând noi perspective pentru a reflecta și a dezbate importanța sa în lumea de astăzi.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
ARPANET (acronim pentru Advanced Research Projects Agency Network) a fost la origini un proiect american care a fost publicat în 1967 (Lawrence Roberts). Leonard Kleinrock și Paul Baran inițiază comutarea de pachete (packet-switched network), iar în 1969 conducerea ARPA (din Ministerul Apărării, DoD) contractează cu Bolt, Beranek și Newman (BBN) dezvoltarea acestui sistem de comunicație. Astfel ARPANET a apărut în anul 1969, fiind o rețea de calculatoare descentralizată. În proiectul inițial ARPANET asigura doar 3 servicii: telnet (Remote login), transferul de fișiere (file transfer protocol, FTP) și tipărirea la distanță (remote printing). ARPANET s-a dovedit a fi o rețea destul de simplistă, care nu are asemănări importante cu Internetul de astăzi. Topologia sa consta în legături între mașinile (calculatoarele) din patru instituții academice (Institutul de Cercetări Stanford, Universitatea Utah, Universitatea California din Los Angeles și Universitatea California din Santa Barbara).