Abel al Danemarcei

Abel al Danemarcei
Date personale
Născut	1218[1][2][3][4][5]
Decedat	29 iunie 1252 (34 de ani)[3][4][1] Eiderstedt⁠(d), Schleswig-Holstein, Germania
Înmormântat	Catedrala Schleswig
Cauza decesului	mort în luptă​ (ucis în luptă)
Părinți	Valdemar al II-lea al Danemarcei Berengaria de Portugalia
Frați și surori	Sofia af Danmark] Eric al IV-lea al Danemarcei Christopher I al Danemarcei Knud Valdemarsen] Valdemar den Unge] Niels Valdemarsson​
Căsătorit cu	Matilda de Holstein
Copii	Valdemar al III-lea, Duce de Schleswig Sophie Eric I, Duce de Schleswig Abel, Lord de Langeland
Religie	creștinism
Ocupație	monarh
Locul desfășurării activității	Danemarca
Limbi vorbite	limba daneză
Apartenență nobiliară
Titluri	rege​ duce
Familie nobiliară	Casa de Estridsen
Rege al Danemarcei
Domnie	1 noiembrie 1250 – 29 iunie 1252
Încoronare	1 noiembrie 1250
Predecesor	Eric al IV-lea al Danemarcei
Succesor	Christopher I al Danemarcei
Modifică date / text

Abel (n. 1218 – d. 29 iunie 1252, Eiderstedt^⁠(d), Schleswig-Holstein, Germania) a fost Duce de Schleswig din 1232 până în 1252 și rege al Danemarcei din 1250 până la moartea sa în 1252. A fost fiul lui Valdemar al II-lea al Danemarcei și a celei de-a doua sa soție, Berengaria de Portugalia, și fratele lui Eric al IV-lea al Danemarcei și al lui Christopher I al Danemarcei.

La moartea lui Valdemar al II-lea al Danemarcei, în 1241, fratele Ducelui Abel, Eric, a aderat la tronul Danemarcei ca Eric al IV-lea. Următorii ani, Ducele Abel s-a luptat împotriva fratelui său, încercând să obțină independența pentru Ducatul său. El a percheziționat nordul până în Randers, distrugând susținătorii lui Eric și apoi s-a mutat în Funen. Eric a lovit din nou un an mai târziu, surprinzându-l pe Abel la Schleswig și forțând-o pe sora sa mai mică, Sophie, să fugă cât de departe.

Luptele au continuat până când sora lui Abel a mediat un armistițiu între Abel și Regele Eric, care a avut loc până în 1250, când Eric a fost ucis în timp ce era invitat la reședința lui Abel la Schleswig.

Eric al IV-lea a fost ucis de către șambelanul lui Abel, Lave Gudmundsen, decapitându-l și aruncându-l în mare.

Deși Abel și alți 24 de nobili au depus un jurământ oficial cum că Ducele nu a avut nici un rol în asasinarea regelui, s-a crezut că regele Eric a fost ucis de către frații săi. După îndepărtarea acuzațiilor, Abel a fost proclamat rege al Danemarcei la Adunarea de la Vibord, pe 1 noiembrie 1250.

Abel a domnit doar pentru un an și jumătate. Rege Abel a primit vestea că țăranii din Frisia, conduși de Sicko Sjaerdema, refuzaseră să plătească taxă de impozitare. Abel a ridicat o armată pentru a-i pedepsi. La vârsta de 33 de ani, el a fost ucis de un rotar pe nume Henner, la Podul Husum, lângă Eiderstedt la 29 iunie 1252.

La momentul respectiv, fiul său, Valdemar, se afla ostatec la curtea Arhiepiscopiei de Köln, astfel încât fratele mai mic al lui Abel, Christopher I, a fost încoronat rege în ziua de Crăciun a anului 1252, în Catedrala din Lund.

• Hartley, Mick. The Duke of Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg. 27 Sep. 2007. 14 Feb. 2008 http://mickhartley.typepad.com/blog/2007/09/the-duke-of-sch.html Arhivat în 23 septembrie 2020, la Wayback Machine..
• Huitfeldt, Arild. Danmarks Riges Krønike