În lumea de astăzi, Acces deschis în Republica Moldova a avut un rol central în viața oamenilor. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Acces deschis în Republica Moldova a devenit un subiect de interes general care acoperă diferite zone ale societății. De la Acces deschis în Republica Moldova a generat mari controverse și dezbateri, până la impactul său asupra culturii populare și a modului în care oamenii interacționează între ei. În acest articol, vom explora fenomenul Acces deschis în Republica Moldova din diferite perspective, analizând importanța și influența acestuia asupra vieții de zi cu zi.
În Republica Moldova mișcarea pentru acces deschis este promovată de consorțiul Resurse Electronice pentru Moldova, un proiect de colaborare interbibliotecară, în parteneriat cu European Federation for Intercultural Learning și International Network for Advancing Science and Policy(d).[1] Directory of Open Access Journals(d) (DOAJ) recunoaște 34 de publicații cu acces deschis from Moldova.[2] În OpenDOAR(d) se regăsesc 13 biblioteci digitale cu acces deschis,[3] iar în Registry of Open Access Repositories Mandates and Policies(d) – 17.[4]
În 2009, Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM), Moldova eIFL-IP și Info Center au lansat proiectul „Advocacy for Fair Copyright Laws: The Role of Libraries”, susținut de Fundația Soros Moldova și Fundația eIFL.net ca măsuri de consolidare a sectorului ONG în Republica Moldova.[5] ABRM a semnat o declarație privind accesul deschis la informație la 16 octombrie 2009.[5]
Parlamentul Republicii Moldova a aprobat o nouă lege a drepturilor de autor la 2 iulie 2010.[5]
Prima politică a accesului deschis la nivel instituțional a fost implementată de Senatul Academiei de Studii Economice la 24 decembrie 2012, ca rezultat al proiectului "Optimizing Scholarly Communication in Moldova" finanțat de Electronic Information for Libraries(d) (EIFL). Tot atunci a fost lansată prima arhivă cu acces deschis din Moldova.[5]
Prin campaniile organizate de EIFL în iunie 2013 - februarie 2014 au fost puse în practică mai multe inițiative legate de accesul deschis în Republica Moldova. Printre rezultatele acestui efort se numără următoarele:[5]
Nouă instituții de Republica Moldova au fost implicate în proiectul „Modern Information Services for Improvement Study Quality”, implementat în 2013-2016.[1] Unul din obiectivele-cheie a fost de a crea arhive instituționale cu acces deschis.[9]
Consorțiul Resurse Electronice pentru Moldova (REM) este entitatea principală care promovează accesul deschis în Moldova, în parteneriat cu European Federation for Intercultural Learning (EFIL) și International Network for Advancing Science and Policy(d) (INASP). Efortul include elaborarea unei legi a drepturilor de autor care ar face facilita accesul deschis. REM este reprezentată în Organizația Națiunilor Unite de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (World Intellectual Property Organization – WIPO).[1]
Prin REM și Asociatia Bibliotecarilor din Republica Moldova, Electronic Information for Libraries(d) (EIFL) – prezentă în Moldova din 1999[10] – are parteneriate cu 16 instituții bibliotecare.[11]
Cei 16 membri ai REM în Moldova sunt:[12]
Materiale media legate de acces deschis în Republica Moldova la Wikimedia Commons
News and comment from the worldwide movement for open access to research