Știință deschisă

În lumea de astăzi, Știință deschisă este un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. De la apariția sa, Știință deschisă a generat o dezbatere intensă și pasională, stârnind opinii contradictorii și provocând un schimb de idei care a îmbogățit panorama culturală și socială. Pe măsură ce Știință deschisă continuă să rezoneze în societatea contemporană, este necesar să se exploreze pe deplin toate aspectele legate de acest fenomen, de la origini până la posibilele sale implicații în viitor. În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Știință deschisă, examinând numeroasele sale fațete și oferind o vedere panoramică pentru a înțelege mai bine impactul său asupra vieții noastre.

Știința deschisă este mișcarea de a face cercetarea științifică (inclusiv a publicațiilor, datelor, mostrelor fizice și a software) accesibilă și diseminarea⁠(d) sa la toate nivelurilor societății, amatori sau profesioniști.[1][2] Știința deschisă este transparentă și accesibilă prin partajarea cunoștințelor⁠(d) și dezvoltarea lor prin rețele colaborative⁠(d).[3] Aceasta cuprinde practici precum publicarea rezultatelor cercetării deschise⁠(d), campania pentru accesul deschis, încurajarea oamenilor de știință să folosească jurnale de cercetare deschise⁠(d) (cum ar fi partajarea deschisă a datelor și a codului[4]), diseminare mai largă și implicare în știință[5] și, în general, facilitează publicarea, accesarea și comunicarea cunoștințelor științifice.

Utilizarea termenului variază substanțial între discipline, cu o prevalență notabilă în disciplinele STEM. Cercetarea deschisă este adesea folosită aproape sinonim pentru a aborda decalajul pe care expresia „știință” l-ar putea avea referitor la cuprinderea artelor, științelor umaniste și a celor sociale. Obiectivul principal care conectează toate disciplinele este adoptarea pe scară largă a noilor tehnologii și instrumente, precum și ecologia de bază a producției, diseminării și recepționării cunoștințelor dintr-un punct de vedere bazat pe cercetare.[6][7]

Cum spun Tennant ș.a. (2020),[8] termenul de știință deschisă „pare implicit să privească doar disciplinele «științifice», în timp ce despre învățătura deschisă se poate considera că cuprinde și cercetări din domeniul artelor și științelor umaniste,[9][10] dar și diferitele roluri și practici pe care cercetătorii le îndeplinesc ca educatori și comunicatori, precum și o filozofie deschisă subiacentă a împărtășirii cunoștințelor dincolo de comunitățile de cercetare.”

Știința deschisă poate fi văzută mai degrabă ca o continuare a practicilor începute în secolul al XVII-lea odată cu apariția revistelor științifice, când cererea societății de acces la cunoașterea științifică a atins un punct în care a devenit necesar ca grupurile de oameni de știință să distribuie între ei cunoștințele.[11][12] Actual există dezbateri cu privire la măsura în care informațiile științifice ar trebui să fie difuzate.[4][13] Conflictul care a condus la mișcarea științei deschise este cel între dorința oamenilor de știință de a avea acces la resurse comune și dorința entităților individuale de a avea un câștig atunci când alte entități folosesc resursele create de ei.[14] În plus, statutul de acces deschis și resursele care sunt disponibile pentru promovarea acestuia probabil diferă de la un domeniu de cercetare academică la altul.[15]

Principii

Elemente despre știința deschisă bazate pe prezentarea UNESCO din 17 februarie 2021. Această reprezentare cuprinde și știința tradițională⁠(d).

Cele șase principii ale științei deschise sunt:[16]

Avantaje și dezavantaje

Argumentele în favoarea științei deschise se concentrează în general pe valoarea unei transparențe sporite în cercetare și în proprietatea publică a științei, în special a celei care este finanțată din fonduri publice. În ianuarie 2014 J. Christopher Bare a publicat un cuprinzător „Ghid pentru știința deschisă”.[17] De asemenea, în 2017, un grup de savanți cunoscuți pentru că susțin știința deschisă a publicat un „manifest” pentru știința deschisă în revista Nature.[18]

Avantaje:

  • Publicarea cu acces deschis a rapoartelor de cercetare și a datelor permite o evaluare colegială riguroasă (exemplu[19][20][21][22])
  • Știința finanțată din fonduri publice va fi disponibilă pentru public.[23][24]
  • Știința deschisă va face știința mai reproductibilă și mai transparentă.[25][26]
  • Știința deschisă are un impact mai mare.[27]
  • Știința deschisă poate oferi ocazii de a învăța.[28]
  • Știința deschisă poate ajuta la găsirea răspunsurilor la întrebări unice și complexe (exemple[29][30]).

Dezvantaje:

  • Potențială utilizare greșită sau în scopuri greșite (exemplu[31][32][33]).
  • Publicul poate înțelege greșit datele științifice (exemplu[34]).
  • Știință de calitate scăzută (exemplu[35]).
  • Influențarea de către interesele economice.[36][37]
  • Furnizarea de argumente pentru organizația Western, Educated, Industrialized, Rich and Democratic (WEIRD).[38][39]

Note

  1. ^ en Woelfle, M.; Olliaro, P.; Todd, M. H. (). „Open science is a research accelerator”. Nature Chemistry. 3 (10): 745–748. Bibcode:2011NatCh...3..745W. doi:10.1038/nchem.1149 Accesibil gratuit. PMID 21941234. 
  2. ^ en Parsons, Sam; Azevedo, Flávio; Elsherif, Mahmoud M.; Guay, Samuel; Shahim, Owen N.; Govaart, Gisela H.; Norris, Emma; O’Mahony, Aoife; Parker, Adam J.; Todorovic, Ana; Pennington, Charlotte R. (martie 2022). „A community-sourced glossary of open scholarship terms”. Nature Human Behaviour. 6 (3): 312–318. doi:10.1038/s41562-021-01269-4. hdl:2292/62865 Accesibil gratuit. ISSN 2397-3374. PMID 35190714. 
  3. ^ en Vicente-Saez, Ruben; Martinez-Fuentes, Clara (). „Open Science now: A systematic literature review for an integrated definition”. Journal of Business Research. 88: 428–436. doi:10.1016/j.jbusres.2017.12.043. 
  4. ^ a b en Gomes, Dylan G. E.; Pottier, Patrice; Crystal-Ornelas, Robert; Hudgins, Emma J.; Foroughirad, Vivienne; Sánchez-Reyes, Luna L.; Turba, Rachel; Martinez, Paula Andrea; Moreau, David; Bertram, Michael G.; Smout, Cooper A.; Gaynor, Kaitlyn M. (). „Why don't we share data and code? Perceived barriers and benefits to public archiving practices”. Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences. 289 (1987): 1–11. doi:10.1098/rspb.2022.1113. PMC 9682438 Accesibil gratuit. PMID 36416041. 
  5. ^ en Hou, Jianhua; Wang, Yuanyuan; Zhang, Yang; Wang, Dongyi (). „How do scholars and non-scholars participate in dataset dissemination on Twitter”. Journal of Informetrics. 16 (1): 101223. doi:10.1016/j.joi.2021.101223. ISSN 1751-1577. many believe that broader dissemination and public engagement in science are vital elements of open science In the context of open access and open science, it is envisaged that digital resources would be extensively used to support and reinforce research activities (Araujo, 2020). Remarkably, open data are considered as the basis of innovation (Duus & Cooray, 2016). The propagation of publicly available datasets can offer an opportunity for governments, businesses, and entrepreneurs to obtain economic, social, and scientific benefits ( Sadiq & Indulska, 2017; Tennant et al., 2016). To ensure the authenticity and repeatability of science, several fund projects and journals require 
  6. ^ en FOSTER Consortium (). „What is Open Science?”. Zenodo. doi:10.5281/zenodo.2629946. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ en Tennant, J; Beamer, J E; Bosman, J; Brembs, B; Chung, N C; Clement, G; Crick, T; Dugan, J; Dunning, A; Eccles, D; Enkhbayar, A; Graziotin, D; Harding, R; Havemann, J; Katz, D; Khanal, K; Norgaard Kjaer, J; Koder, T; Macklin, P; Madan, C; Masuzzo, P; Matthias, L; Mayer, K; Nichols, D; Papadopoulou, E; Pasquier, T; Ross-Hellauer, T; Schulte-Mecklenbeck, M; Sholler, D; Steiner, T; Szczesny, P; Turner, A. „Foundations for Open Scholarship Strategy Development”. MetaArXiv. doi:10.31222/osf.io/b4v8p. Accesat în . 
  8. ^ en Tennant, Jon; Argawal, Ritwik; Baždarić, Ksenija; Brassard, David; Crick, Tom; Dunleavy, Daniel; Evans, Thomas; Garnder, Nicholas; Gonzalez-Marquez, Monica; Graziotin, Daniel; Greshake Tzovaras, Bastian; Gunnarsson, Daniel; Havemann, Johanna; Hosseini, Mohammad; Katz, Daniel; Madan, Christopher; Manghi, Paolo; Marocchino, Alberto; Masuzzo, Paolo; Murray-Rust, Peter; Narayanaswamy, Sanjay; Nilsonne, Gustav; Pacheco-Mendoza, Josmel; Penders, Bart; Pourret, Olivier; Rera, Michael; Samuel, John; Steiner, Tobias; Stojanovski, Jadranka; Uribe-Tirado, Alejandro; Vos, Rutger; Worthington, Simon; Yarkoni, Tal (). „A tale of two 'opens': intersections between Free and Open Source Software and Open Scholarship”. SocArXiv. OSF. doi:10.31235/osf.io/2kxq8. Accesat în . 
  9. ^ en Eve, Martin (). Open Access and the Humanities Contexts, Controversies and the Future. Cambridge University Press. doi:10.1017/CBO9781316161012. ISBN 978-1316161012. 
  10. ^ en Knöchelmann, Marcel (). „Open Science in the Humanities, or: Open Humanities?”. Publications. 7 (4): 65. doi:10.3390/publications7040065 Accesibil gratuit. 
  11. ^ en David, P. A. (). „Understanding the emergence of 'open science' institutions: Functionalist economics in historical context”. Industrial and Corporate Change. 13 (4): 571–589. doi:10.1093/icc/dth023. 
  12. ^ en „Machado, J. "Open data and open science". In Albagli, Maciel & Abdo. "Open Science, Open Questions", 2015”. 
  13. ^ Nielsen 2011, pp. 198–202.
  14. ^ en David, Paul A. (martie 2004). „Can "Open Science" be Protected from the Evolving Regime of IPR Protections?”. Journal of Institutional and Theoretical Economics. 160 (1): 9–34. doi:10.1628/093245604773861069. JSTOR 40752435. 
  15. ^ en „Open Science | A Guide to Open Access, Publishing Market and Recent Developments”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ en Was ist Open Science? online 23 June 2014 from OpenScience ASAP
  17. ^ en „Guide to Open Science”. . 
  18. ^ en Munafò, Marcus R.; Nosek, Brian A.; Bishop, Dorothy V. M.; Button, Katherine S.; Chambers, Christopher D.; Sert, Nathalie Percie du; Simonsohn, Uri; Wagenmakers, Eric-Jan; Ware, Jennifer J. (). „A manifesto for reproducible science”. Nature Human Behaviour. 1 (1): 0021. doi:10.1038/s41562-016-0021 Accesibil gratuit. hdl:11245.1/3534b98f-a374-496b-9ad1-e61539477d66. ISSN 2397-3374. PMC 7610724 Accesibil gratuit. PMID 33954258. 
  19. ^ en Wolfe-Simon, Felisa; Blum, Jodi Switzer; Kulp, Thomas R.; Gordon, Gwyneth W.; Hoeft, Shelley E.; Pett-Ridge, Jennifer; Stolz, John F.; Webb, Samuel M.; et al. (). „A bacterium that can grow by using arsenic instead of phosphorus” (PDF). Science. 332 (6034): 1163–1166. Bibcode:2011Sci...332.1163W. doi:10.1126/science.1197258. PMID 21127214. 
  20. ^ en Zimmer, Carl (). „The Discovery of Arsenic-Based Twitter”. Slate. Accesat în . 
  21. ^ en M. L. Reaves; S. Sinha; J. D. Rabinowitz; L. Kruglyak; R. J. Redfield (). „Absence of arsenate in DNA from arsenate-grown GFAJ-1 cells”. Science. 337 (6093): 470–473. arXiv:1201.6643 Accesibil gratuit. Bibcode:2012Sci...337..470R. doi:10.1126/science.1219861. PMC 3845625 Accesibil gratuit. PMID 22773140. 
  22. ^ en Redfield, Rosie (). „Open peer review of our arseniclife submission please”. RRResearch – the Redfield Lab, University of British Columbia. Accesat în . 
  23. ^ en „Academic Publishing: Survey of funders supports the benign Open Access outcome priced into shares” (PDF). HSBC. Accesat în . 
  24. ^ en Albert, Karen M. (). „Open access: implications for scholarly publishing and medical libraries”. Journal of the Medical Library Association. 94 (3): 253–262. ISSN 1536-5050. PMC 1525322 Accesibil gratuit. PMID 16888657. 
  25. ^ „Dozens of major cancer studies can't be replicated”. Science News. . Accesat în . 
  26. ^ „Reproducibility Project: Cancer Biology”. cos.io. Center for Open Science. Accesat în . 
  27. ^ en „Specials : Nature”. Nature. Accesat în . 
  28. ^ en Steltenpohl, Crystal N.; Lustick, Hilary; Meyer, Melanie S.; Lee, Lindsay Ellis; Stegenga, Sondra M.; Reyes, Laurel Standiford; Renbarger, Rachel L. (). „Rethinking Transparency and Rigor from a Qualitative Open Science Perspective”. Journal of Trial & Error. 4. doi:10.36850/mr7. 
  29. ^ en Center for Brains, Minds and Machines (CBMM) (). „Big Science, Team Science & Open Science to Understand Neocortex”. Arhivat din original la – via YouTube. 
  30. ^ en Besançon, Lonni; Peiffer-Smadja, Nathan; Segalas, Corentin; Jiang, Haiting; Masuzzo, Paola; Smout, Cooper; Billy, Eric; Deforet, Maxime; Leyrat, Clémence (). „Open Science Saves Lives: Lessons from the COVID-19 Pandemic”. BMC Medical Research Methodology. 21 (1): 117. doi:10.1186/s12874-021-01304-y Accesibil gratuit. PMC 8179078 Accesibil gratuit. PMID 34090351. 
  31. ^ en Enserink, Martin (). „Scientists Brace for Media Storm Around Controversial Flu Studies”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ en Malakoff, David (). „Senior U.S. Lawmaker Leaps Into H5N1 Flu Controversy”. Science Insider – AAAS.ORG. Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ en Cohen, Jon (). „A Central Researcher in the H5N1 Flu Debate Breaks His Silence”. Science Insider – AAAS.ORG. Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ Nielsen 2011, p. 201.
  35. ^ en „Open Science and its Discontents – Ronin Institute”. ronininstitute.org. . 
  36. ^ en P. Mirowski, Science-Mart, Privatizing American Science. Harvard University Press, 2011.
  37. ^ en P. Mirowski, "The future(s) of open science," Soc. Stud. Sci., vol. 48, no. 2, pp. 171–203, April 2018.
  38. ^ en Henrich, Joseph; Heine, Steven J.; Norenzayan, Ara (iunie 2010). „The weirdest people in the world?”. Behavioral and Brain Sciences. 33 (2–3): 61–83. doi:10.1017/S0140525X0999152X. ISSN 0140-525X. PMID 20550733. 
  39. ^ en Jin, Haiyang; Wang, Qing; Yang, Yu-Fang; Zhang, Han; Gao, Mengyu (Miranda); Jin, Shuxian; Chen, Yanxiu (Sharon); Xu, Ting; Zheng, Yuan-Rui; Chen, Ji; Xiao, Qinyu; Yang, Jinbiao; Wang, Xindi; Geng, Haiyang; Ge, Jianqiao (ianuarie 2023). „The Chinese Open Science Network (COSN): Building an Open Science Community From Scratch”. Advances in Methods and Practices in Psychological Science. 6 (1): 251524592211449. doi:10.1177/25152459221144986 Accesibil gratuit. ISSN 2515-2459. 

Bibliografie

  • en Nielsen, Michael (). Reinventing Discovery: The New Era of Networked Science. Princeton, NJ: Princeton University Press. ISBN 978-0691148908. 

Lectură suplimentară

  • en Belhajjame, Khalid; et al. (). „The Research Object Suite of Ontologies: Sharing and Exchanging Research Data and Methods on the Open Web”. arXiv:1401.4307 Accesibil gratuit . 
  • en Groen, Frances K. (). Access to medical knowledge : libraries, digitization, and the public good. Lanham, Mar.: Scarecrow Press. ISBN 978-0810852723. 
  • en Kronick, David A. (). A history of scientific & technical periodicals : the origins and development of the scientific and technical press, 1665–1790 (ed. 2d). Metuchen, NJ: Scarecrow Press. ISBN 978-0810808447. 
  • en Price, Derek J. de Solla (). Little science, big science – and beyond (ed. 2nd). New York: Columbia University Press. ISBN 978-0231049566. 
  • en Suber, Peter (). Open access (ed. The MIT Press Essential Knowledge Series). Cambridge, MA: MIT Press. ISBN 978-0262517638. Accesat în . 

Vezi și

Legături externe

Scholia are un profil de subiect pentru Știință deschisă.