Aculeata

În acest articol, vom aprofunda subiectul Aculeata, care a stârnit un mare interes în diferite domenii. Aculeata este un subiect care a captat atenția cadrelor universitare, profesioniștilor și publicului larg, datorită relevanței și impactului său în societatea actuală. De-a lungul anilor, Aculeata a generat dezbateri și reflecție în diferite contexte, de la aspecte istorice la aspecte tehnologice. În acest articol, vom analiza diferite perspective și abordări asupra Aculeata, cu scopul de a înțelege importanța și implicațiile sale astăzi.


Aculeata
Vespula vulgaris
Clasificare științifică
Superfamilii

Aculeata este o subcladă a himenopterelor care conține furnici, albine și viespi înțepătoare. Numele este o referire la caracteristica definitorie a grupului, care este modificarea ovipozitorului într-un înțepător. Cu toate acestea, mulți membri ai grupului nu pot înțepa, fie reținând ovipozitorul, fie că l-au pierdut cu totul. O mare parte a cladei este parazită.

Acest grup include toate himenopterele eusociale. Se teoretizează că posesia unei înțepături veninoase a fost importantă în evoluția repetată a eusocialității în interiorul himenopterelor.

Cele mai vechi aculeate sunt cunoscute din formațiunea Karabastau din Jurasicul târziu, din Kazahstan, reprezentată de familia Bethylonymidae, care poate fi para sau polifiletic.[1]

Clasificare

Utilizarea numelui Aculeata are o istorie lungă la rangul de infraordine sau diviziune. Aculeata sunt un monofiletic, sau un grup natural bun, care conține toți descendenții unui singur strămoș comun. Prin urmare, Aculeata sunt menținute ca taxon, fie la rang de infraordine sau diviziune, fie ca cladă neclasată.[2][3][4][5][6]

Hymenoptera

Simfite

Orussoidea (viespi de lemn)

Apocrite

Stephanoidea

Ichneumonoidea

non-stinging wasps

Aculeata

Chrysidoidea (jewel wasps)

Vespidae (yellowjackets, paper wasps, hornets)

Rhopalosomatidae

stinger 
talie de viespe 
parasitoidism

Referințe

  1. ^ Grimaldi, David A.; Peñalver, Enrique; Barrón, Eduardo; Herhold, Hollister W.; Engel, Michael S. (). „Direct evidence for eudicot pollen-feeding in a Cretaceous stinging wasp (Angiospermae; Hymenoptera, Aculeata) preserved in Burmese amber”. Communications Biology (în engleză). 2 (1): 1–10. doi:10.1038/s42003-019-0652-7. ISSN 2399-3642. 
  2. ^ Johnson, Brian R.; Borowiec, Marek L.; Chiu, Joanna C.; Lee, Ernest K.; Atallah, Joel; Ward, Philip S. (). „Phylogenomics resolves evolutionary relationships among ants, bees, and wasps”. Current Biology. 23 (20): 1–5. doi:10.1016/j.cub.2013.08.050Accesibil gratuit. PMID 24094856. 
  3. ^ Branstetter, Michael G.; Danforth, Bryan N.; Pitts, James P.; Faircloth, Brant C.; Ward, Philip S.; Buffington, Matthew L.; Gates, Michael W.; Kula, Robert R.; Brady, Seán G. (). „Phylogenomic Insights into the Evolution of Stinging Wasps and the Origins of Ants and Bees”. Current Biology. 27 (7): 1019–1025. doi:10.1016/j.cub.2017.03.027Accesibil gratuit. PMID 28376325. 
  4. ^ Schulmeister, S. (). „Simultaneous analysis of basal Hymenoptera (Insecta), introducing robust-choice sensitivity analysis”. Biological Journal of the Linnean Society. 79 (2): 245–275. doi:10.1046/j.1095-8312.2003.00233.xAccesibil gratuit. 
  5. ^ Schulmeister, S. „Symphyta”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Peters, Ralph S.; Krogmann, Lars; Mayer, Christoph; Donath, Alexander; Gunkel, Simon; Meusemann, Karen; Kozlov, Alexey; Podsiadlowski, Lars; Petersen, Malte (). „Evolutionary History of the Hymenoptera”. Current Biology. 27 (7): 1013–1018. doi:10.1016/j.cub.2017.01.027Accesibil gratuit. PMID 28343967. 

Legături externe