Adîgheia

Republica Adîgheia
Республика Адыгея
Адыгэ Республик    

Steagul Adîgheiei Stema Adîgheiei
Steagul Republicii Adîgheia Stema Republicii Adîgheia
Capitala Maikop
Suprafața

- totală
- % apă

Locul 86

- 7.600 km²
- neglijabil

Populația

- Totală
- Densitate

Locul 74

- estimat. 447.109 (2002)
- estimat. 58.8/km²

Statut politic Republică
District federal Districtul Federal Sudic
Regiune economică Caucazul de Nord
Cadastru # 01
Limbi oficiale limba rusă, limba adîgă
Președinte Hazret Sovmen
Prim-Ministru Hazret Huade
Imn național Imnul Național al Republicii Adîgheia

Adîgheia sau Republica Adîgheia (Adîgă) (în limbile rusă: Респу́блика Адыге́я, adîgă; Адыгэ Республик) este un subiect federal al Rusiei (o republică), o enclavă în Kraina Krasnodar. Orașul Maikop este capitală.

Geografia

Adîgheia este situată la poalele Munților Caucaz, cu câmpii în nord și munți în sud. Pădurile acoperă aproape 40% din teritoriul republicii.

Ora locală

Adîgheia se află pe fusul orar al Moscovei (MSK/MSD). Diferența față de UTC este de +0300 (MSK)/+0400 (MSD).

Râurile

Râul Kuban (870 km) este unul dintre cele mai mari râuri din regiunea Caucazului, fiind navigabil. Acest râu formează granița nordică a Adâgeiei și Krainei Krasnodar. Alte râuri ale republicii sunt:

Lacurile

În republică nu există lacuri naturale de mari dimensiuni. Există în schimb mai multe lacuri de acumolare:

Munții

Cei mai importanți munți ai republicii au înălțimi între 2.000 și 3.238 m.

Resursele naturale

Republica are importante reserve de petrol și gaze naturale. Se găsesc și zăcăminte de aur, argint, wolfram, fier și altele.

Clima

Istoria

Harta Adîgheiei

Poporul adîg este unul dintre popoarele vechi ale nord-vestului Caucazului, cunoscuți încă din secolul al XIII-lea și cu numele de circassieni. Regiunea Autonomă (Adâgă) Cercheză a fost proclamată în cadrul RSFS Ruse pe 27 iulie 1922, pe teritoriul Regiunii Kuban-Marea Negră. În acea perioadă, Krasnodarul era centrul administrativ. A fost redenumit Regiunea (oblastul) Autonomă Adîgă (Cercheză) pe 24 august 1922.

Pe 24 octombrie 1924, teritoriul adîg a devenit parte a noii Kraina Caucazul de Nord, iar în iulie 1928 a fost redenumit Regiunea Autonomă Adîgă. Pe 10 ianuarie 1934, regiunea autonomă a devenit parte a unei noi kraineAzov-Marea Neagră, desprinsă din cea Caucaziană. Maikop a devenit capitala regiunii în 1936. pe 13 septembrie 1937, regiunea a devenit parte a Krainei Krasnodar.

Pe 3 iulie 1991, regiunea a fost ridicată la rangul de republică autonomă în cadrul Federației Rusă. Din 2002, președinte al republicii este Hazret Sovmen. Atât președintele cât și elita politică a republicii sunt de naționalitate adîgă, ceea ce a dus la apariția așa-numitei "Uniuni a Slavilor", care militează pentru drepturile rușilor, care ar fi discriminați în republică. Uniunea Slavilor militează pentru unirea republicii cu Kraina Krasnodar, dar sunt lipsiți de sprijinul din partea Kremlinului.

Politica

Șeful statului este președintele ales prin vot universal, pentru un mandate de cinci ani. Una dintre condițiile impuse candidaților la cea mai înaltă funcție în republică este foarte buna cunoaștere a "adîghabze" (limba adîgă).

Pe 13 ianuarie 2002, în funcția supremă a statului adîg a fost ales Hazret Medjidovici Sovmen, care i-a succedat primului președinte, Aslan Djarimov. Organul legislative supreme este Hase – Consiliul de Stat, ai cărui deputați, 27 la număr, sunt aleși prin vot universal pentru un mandate de cinci ani.

Primul minstru al Adîgheiei este numit de președinte și este confirmat de Consiliul de Stat. Din 2006, premier al Adîgheiei este Asfar Pșikanovici Hagur. Republica trimite trei reprezentanți în parlamentul Federației Ruse: unul în Duma și alți doi în Consiliul Federal.

Împărțirea administrativă

Articol principal: Împărțirea administrativă a Adîgheiei.

Populația

În conformitate cu rezultatele recensământului din 2002, rușiii formează 64,5% din totalul populației republicii, în timp ce adîghii numai 24,2%. Alte naționalități prezente în republică sunt: armeniii, ucrainenii, kurzii, tătarii și alții.

Recensământul din 1926 1939 1959 1970 1979 1989 2002
Adîghe 50.821 (44,8%) 55.048 (22,8%) 65.908 (23,2%) 81.478 (21,1%) 86.388 (21,4%) 95.439 (22,1%) 108.115 (24,2%)
Ruși 29.102 (25,6%) 171.960 (71,1%) 200.492 (70,4%) 276.537 (71,7%) 285.626 (70,6%) 293.640 (68,0%) 288.280 (64,5%)
Armeni 738 (0,7%) 2.348 (1,0%) 3.013 (1,1%) 5.217 (1,4%) 6.359 (1,6%) 10.460 (2,4%) 15.268 (3,4%)
Ucrainieni 26.405 (23,3%) 6.130 (2,5%) 7.988 (2,8%) 11.214 (2,9%) 12.078 (3,0%) 13.755 (3,2%) 9.091 (2,0%)
Alții 6.415 (5,7%) 6.313 (2,6%) 7.289 (2,6%) 11.198 (2,9%) 13.939 (3,4%) 18.752 (4,3%) 26.355 (5,9%)

Economia

Republica este una dintre cele mai sărace zone ale Rusiei, în ciuda numeroaselor păduri și pământuri cultivabile de foarte bună calitate. În regiune se cultivă cereale, floarea soarelui, ceai, tutun și altele. În sectorul zootehnic se practică în special creșterea porcilor și oilor.

În republică funcționează întreprinderi industriale pentru prelucrarea lemnului, a metalelor, pentru producerea celulozei și hârtiei sau mașinilor unelte.

Transporturile

Orașul Maikop este deservit de un mic aeroport pentru liniile aeriene interne. Mai multe căi ferate regionale traversează teritoriul republicii.

Cultură

Adâghabze (limba adîgă) este o limbă a grupului de limbi nord-caucaziene și are, alături de limba rusă, statut de limbă oficială în republică.

În Adîgheia funcționează 23 de muzee de stat. Cel mai important dintre acestea este Muzeul Național al Republicii din Maikop.

Învățământul

În Republica Adâgă funcționează două institute de învățământ superior (Universitatea de Stat Adîgă și Institutul Tehnologic de Stat din Maikop) și un număr de alte școli cu predarea în limbile rusă și adâgă.

Legături externe