În lumea de astăzi, Agatha Bârsescu este un subiect de interes și dezbatere constant. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Agatha Bârsescu și-a asumat un rol de lider în societatea modernă. Fie în domeniul politicii, culturii, științei sau istoriei, Agatha Bârsescu a avut un impact semnificativ asupra vieții oamenilor din întreaga lume. Din acest motiv, este imperativ să aprofundăm studiul și analiza Agatha Bârsescu, cu scopul de a înțelege influența și impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest articol, vom explora diverse aspecte legate de Agatha Bârsescu și relevanța sa astăzi, pentru a oferi o viziune cuprinzătoare asupra acestui subiect foarte important.
Părinții, colonelul Constantin Bârsescu împreună cu soția sa Maria, i-au asigurat cursuri la Sibiu, Viena și la Școala Centrală din București. Prima școală urmată la Sibiu a fost un pension condus de călugărițe, unde va învăța limba germană și unde numele îi va fi schimbat din Agata în Agatha. A urmat apoi Conservatorul de muzică și artă dramatică de la București, la clasa lui Ștefan Vellescu. Apare pe scena Teatrului Național înainte de terminarea studiilor, în Smărăndița, din Pe malul gârlei, de Dimitrie Ollănescu-Ascanio, Azurina din Fata aerului, de Cognard și Raymond. Interpretează Ofelia pe scena Ateneului Român, la 25 martie 1879 și examenul de absolvire cu Desdemona, alături de C.I. Nottara, colegul ei de an.[4] Părăsește România și se înscrie la Conservatorul din Viena, ca simplă începătoare, terminându-și studiile în anul 1883. Este angajată la Deutsches Theater, din Berlin.[4] A jucat ca primă tragediană la Burgtheater din Viena, apoi pe scenele multor teatre din Europa și din America. Și-a valorificat însușirile de tragediană interpretându-și rolurile cu patos romantic. Printre creațiile sale se numără rolurile titulare din "Medeea" și "Sapho", ambele de Franz Grillparzer, "Antigona" de Sofocle, "Maria Stuart" de Friedrich von Schiller, regina din Ruy Blas de Victor Hugo, etc. Spre sfârșitul vieții a fost profesoară la Conservatorul din Iași[5]. Pentru activitatea sa teatrală la Viena, Agatha Bârsescu a fost decorată prin decret cu titlul de Actriță a Curții Imperiale.[6]
În 1906, la Craiova, va face cunoștință cu actorul Constantin Radovici, bărbatul care îi va cuceri inima și cu care se va căsători în 1907. Relația lor însă nu va rezista și în 1910 se vor despărți, Constantin Radovici preferând să se întoarcă în România.[7]
Începând cu anul 1925 se va stabili la Iași unde, timp de 15 ani, va preda la Catedra de Mimică și Declamațiune la Conservatorului Dramatic.[8]
A scris un volum autobiografic intitulat „Memorii din Germania, Austria, Ungaria, America și România”, publicat în București la Editura Adeverul S.A.[9][10]
Este înmormântată în Cimitirul Eternitatea din Iași.[11] Pe placa sa funerară a fost gravată următoarea inscripție: Aici odihnește geniala tragediană, Agata Bârsescu, Gloria neamului românesc care a ilustrat teatru până la desăvârșire în țară și străinătate + la 22 noembrie 1939.
În sectorul 3 al Capitalei, una dintre străzile din zona Vitan îi poartă numele.
Roluri interpretate în ordinea premierelor (Teatru)[7]