În lumea de astăzi, Agronomie este un subiect de mare relevanță și interes pentru mulți oameni. De-a lungul istoriei, Agronomie a jucat un rol fundamental în societate, cultură și viața de zi cu zi a oamenilor. De la origini, Agronomie a generat dezbateri, controverse și fascinație, devenind un punct de referință pentru a înțelege mai bine lumea din jurul nostru. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Agronomie, analizând impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale societății și ale individului. Printr-o abordare multidisciplinară, vom descoperi multiplele dimensiuni și perspective pe care Agronomie le oferă, îmbogățindu-ne astfel cunoștințele și înțelegerea acestui subiect semnificativ.
Agronomia este un complex de științe care cuprinde totalitatea cunoștințelor teoretice și practice referitoare la cultivarea sistematică a pământului și producția agricolă. [1]
Agronomia se împarte în cinci mari grupe:
Poparele vechi (chinezii, fenicienii, grecii, romanii) au avut scrieri de agronomie la nivelul cunoștințelor epocii lor. Pe măsura acumulării observațiilor din activitatea practică, s-au elaborat lucrări de agronomie în epocile următoare. Una dintre cele mai cunoscute a fost scrierea lui Olivier de Serres, Théâtre d'Agriculture.
Dintre personalitățile care au contribuit substanțial la constituirea agronomiei ca sistem științific au fost: Albrecht Thaer, Mathieu de Dombasle, Kliment Timiriazev, Ivan Miciurin, precum și mulți agrochimiști, fiziologi și geneticieni.
Întemeietorul agronomiei ca știință în România a fost Ion Ionescu de la Brad, care a publicat o serie de monografii remarcabile și, sub forma cursurilor ținute la Școala normală din București, un tratat cuprinzând diferitele discipline ale agronomiei.
Alți oameni de știința români care au adus contribuții remarcabile: Agricola Cardaș, Constantin Sandu-Aldea, Marin Chirițescu-Arva, Haralamb Vasiliu.