În lumea de astăzi, Sol (strat al Pământului) este un subiect care a stârnit un mare interes și dezbatere în diferite domenii ale societății. De la impactul său asupra economiei până la influența asupra culturii populare, Sol (strat al Pământului) a devenit un punct central de discuție. Pe măsură ce trecem în secolul 21, este crucial să înțelegem și să analizăm rolul lui Sol (strat al Pământului) în viața noastră, atât individual, cât și colectiv. Acest articol explorează diferitele fațete și perspective legate de Sol (strat al Pământului), abordând relevanța și domeniul de aplicare a acestuia în lumea de astăzi.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Solul este partea superioară, afânată, a litosferei, care se află într-o continuă evoluție sub influența factorilor pedogenetici, reprezentând stratul superficial al Pământului în care se dezvoltă viața vegetală. Stratul fertil al solului conține nutrienți și este alcătuit din humus și din loess. El poate proveni și din mulci. Un sol lipsit de o cantitate suficientă de nutrienți se numește oligotrofic.
Știința care studiază geneza, evoluția, structura și distribuția solurilor se numește pedologie.
Solul înghețat permanent sau temporar se numește gelisol. Partea de dedesubt, ce rămâne înghețată permanent, se numește pergelisol sau permafrost. Partea de la suprafață, care se dezgheață vara, se numește molisol. Zonele de pe glob care sunt afectate profund de îngheț formează criolitozona.
În zonele cu pergelisol gros, procesul repetat îngheț-dezgheț dă naștere la un microrelief dispus anarhic (similar carstului) numit criocarst sau termocarst.
De studiul gelisolului se ocupă geocriologia.
Alte tipuri de soluri sunt:
În anul 2003 Institutul de Cercetări pentru Pedologie a adoptat o nouă clasificare a solurilor SRTS (Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor)
Conform SRTS există următoarele clase și tipuri de sol:
Clasa de sol | Tipurile de sol |
---|---|
Protisolurile (solurile neevoluate) | litosolul,
regosolul, psamosolul, aluvisolul entiantrosolul |
Cernisolurile (molisolurile) | kastanoziom,
cernoziom calcaric cernoziom, cernoziom cambic, faeoziom cambic, faeoziom argic, faeoziom greic, faeoziom marmic, rendzina. |
Umbrisolurile | nigrosolul,
humosiosolul. |
Cambisolurile | eutricambisolul,
terra rossa, districambisolul. |
Luvisolurile (argiluvisolurile) | preluvisolul tipic,
preluvisolul roscat, luvosolul tipic, luvosolul albic, planosolul si alosolul. |
Spodisolurile (spodosolurile) | prepodzolul,
podzolul, criptopodzolul. |
Pelisolurile (vertisolurile) | pelosolul,
vertosolul. |
Andisolurile | andosolul. |
Hidrisolurile (solurile hidromorfe) | stagnosolul,
gleisolul, limnisolul. |
Salsodisolurile (solurile halomorfe) | solonceacul,
solonetul. |
Histisolurile (solurile organice sau histosolurile) | histosolul,
folisolul. |
Antrisolurile (solurile trunchiate si desfundate) | erodosolul,
antrosolul. |
Profilul de sol denumit și profil pedogenetic este constituit dintr-o succesiune de orizonturi pedogenetice de la suprafața terenului până la roca de solificare. Solul apare structurat în straturi paralele și mult paralele. Aceste straturi s-au format în decursul procesului de formare a solului și sunt denumite orizonturi pedogenetice. Principalii indicatori sunt: orizontul pedogenetic, grosimea orizontului, textura, culoarea, prezența scheletului, structura, umiditatea, plasticitatea, neoformațiuni, tipul de humus și volumul edafic util.
Profilele pedogenetice se deosebesc între ele prin gradul de dezvoltare a profilului estimat după numărul de orizonturi, intensitatea de bioacumulare; după gradul de diferențiere; după gradul de individualizare apreciat.