În acest articol, vom explora Al-Farabi în detaliu, un subiect care a devenit din ce în ce mai important în ultimii ani. Al-Farabi este un subiect care trezește interes și dezbatere în diferite domenii ale societății, de la politică la cultura populară. Pe parcursul articolului, vom examina numeroasele fațete ale Al-Farabi, analizând impactul său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor și relevanța sa în imaginea globală. În plus, vom aprofunda în istoria, evoluția și eventualele dezvoltări viitoare ale acestuia, pentru a oferi o viziune completă și actualizată a Al-Farabi. De la origini și până la implicațiile sale viitoare, acest articol își propune să facă lumină asupra unui subiect care continuă să capteze atenția unor indivizi cu profiluri și interese diferite.
Al-Farabi | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Poreclă | le Second Maître, المعلم الثاني ![]() |
Născut | 870 d.Hr.[1][6] ![]() Otyrar, Provincia Turkistan, Kazahstan[7] ![]() |
Decedat | 950 d.Hr. (80 de ani)[1][8][6] ![]() Damasc, Califatul Abbasid[9][10] ![]() |
Religie | islam[8] șiism[11] ![]() |
Ocupație | filozof fizician teoretician al muzicii logician astronom specialist în științe sociale ![]() |
Limbi vorbite | limba arabă[12][2] limba persană Sugʻd tili ![]() |
Activitate | |
Porecle | le Second Maître[1] المعلم الثاني ![]() |
Influențat de | Aristotel[2], Platon[3], Plotin[4] ![]() |
Profesor pentru | Yahya ibn Adi[5] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Abū Nasr Muhammad ibn al-Farakh al-Fārābi (în turcă, Farabi) sau Abū Nasr al-Fārābi (după alte surse cunoscut ca Muhammad ibn Muhammad ibn Tarkhan ibn Uzlagh al-Farabi ( أبو نصر محمد بن محمد بن أوزلغ الفارابي ) (n. c. 872 - d. între 14 decembrie 950 și 12 ianuarie 951) a fost savant turc[13][14] de limbă arabă, unul dintre cei mai mari filozofi și oameni de știință ai lumii islamice. Domeniile în care s-a afirmat sunt diverse: matematică, filozofie, cosmologie, logică, muzică, psihologie, sociologie.
S-a născut lângă Faraba (de unde îi vine și numele), într-o familie turcă aristocrată și a murit la Damasc.
A propus clasificarea științelor în cinci ramuri:
În comentariile sale la operele lui Aristotel, Ptolemeu, Euclid, pe care le-a tradus, a abordat și noțiuni de aritmetică și geometrie.
De asemenea, Al-Farabi s-a ocupat cu probleme privind mișcarea, timpul, forțele, centrul de greutate.
Al-Farabi s-a ocupat și de filozofie, logică și metafizică. A avut ca discipol pe Avicenna și ca rival pe Averroes. A fost un mare filozof idealist al epocii sale, dar a avut și unele idei materialiste.
Pentru concepțiile sale privind caracterul etern al universului, a intrat în conflict cu teologia islamică.
A fost unul dintre primii popularizatori ai filozofiei Greciei antice în Orient, unde a promovat în special doctrina lui Aristotel.
Lucrările sale au fost traduse în mai multe limbi și au exercitat o oarecare influență asupra culturii europene de mai târziu. Astfel, în 1892, a fost tradus în germană de către orientalistul Friedrich Dieterici.
Un alt mare savant islamic influențat de al-Farabi a fost Omar Khayyám.
|titlelink=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)