Alexandru S. Sanielevici

Alexandru S. Sanielevici a fost un subiect de interes pentru o lungă perioadă de timp, iar impactul său se extinde la diferite domenii ale vieții. De la influența sa asupra culturii populare până la relevanța sa în progresele tehnologice, Alexandru S. Sanielevici a lăsat o amprentă semnificativă asupra societății. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Alexandru S. Sanielevici, de la origini până la evoluția sa de astăzi. Vom analiza impactul acestuia asupra istoriei, științei, politicii și a altor domenii relevante. În plus, vom examina modul în care Alexandru S. Sanielevici ne-a modelat percepțiile și a influențat deciziile noastre de-a lungul anilor. Alăturați-vă nouă în această călătorie pentru a descoperi impactul Alexandru S. Sanielevici asupra vieților noastre!

Alexandru S. Sanielevici
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedat (70 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
PărințiSimion Sanielevici Modificați la Wikidata
Cetățenie România
Ocupațiefizician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Membru corespondent al Academiei Române

Alexandru S. Sanielevici (n. , București, România – d. , București, România) a fost un fizician român de origine evreiască[1], membru corespondent al Academiei Române (1955)[2].

Este fiul lui Simion Sanielevici (1870-1963) care fusese numit în 1920 profesor la Catedra de Calcul Diferențial și Integral a Universității din Iași.[3]

Alexandru S. Sanielevici a efectuat cercetări în domeniul radioactivității și al fizicii nucleare. A fost cadru didactic la Universitatea din București, organizând împreună cu George Manu, încă de la venirea în Universitate, un laborator de fizică atomică, separat de Laboratorul de radioactivitate realizat de Ștefania Mărăcineanu încă din anii 1929-1930.

Distincții

  • Ordinul Muncii clasa a II-a (31 decembrie 1956) „cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la înființarea Societății Academice Romîne, pentru merite deosebite in muncă”[4]

Scrieri

  • Alexandru Sanielevici: Cucerirea focului, Conferință ținută la 3 iunie 1951 în parcul de cultură și odihnă "I. V. Stalin" (Text tipărit)
  • Alexandru Sanielevici: Introducere în radioactivitate, 188 pagini cu figuri, Editura Tehnică, București, 1957
  • Alexandru S. Sanielevici, Dragoș Bogdan: Structura nucleului atomic și tranzițiile radioactive (Volumul 3 din Monografii de fizică), 472 pagini, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1958

Note

  1. ^ „Hary Kuller - "Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație", în "Realitatea evreiască", nr. 231-232 (1031-1032), 19 mai - 10 iunie 2005, p. 10-11” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – S
  3. ^ „Profesori și studenți evrei din România”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 694 din 31 decembrie 1956 pentru conferirea Ordinului „Steaua Republicii Populare Române”, a „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor oameni de știință și cultură, precum și unor salariați din cadrul Academiei Republicii Populare Române, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VI, nr. 2, 16 ianuarie 1957, p. 14.