În acest articol, vom explora impactul Alexis Bouvard asupra societății moderne. De la apariția sa, Alexis Bouvard a captat atenția și interesul a numeroși oameni din întreaga lume, generând dezbateri și reflecție asupra influenței sale în diferite domenii ale vieții de zi cu zi. Prin această analiză, vom examina repercusiunile ei asupra culturii, economiei, politicii și tehnologiei, pentru a înțelege mai bine importanța și relevanța sa astăzi. De asemenea, vom analiza modul în care Alexis Bouvard a evoluat de-a lungul timpului, adaptându-se la transformările sociale și contribuind la schimbare și inovare în diferite sfere ale societății.
Alexis Bouvard | |
![]() Alexis Bouvard, portret de Julien-Léopold Boilly | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 27 iunie 1767 Contamines-Montjoie, Haute-Savoie |
Decedat | 7 iunie 1843, Paris Paris, Monarhia din Iulie[3][1] ![]() |
Înmormântat | Cimitirul Montparnasse[4] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | astronom |
Activitate | |
Alma mater | Observatorul din Paris[1] Collège de France[1] ![]() |
Organizație | Bureau des longitudes[1] ![]() |
Premii | Legiunea de Onoare în grad de Ofițer membru străin al Royal Society ()[2] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Alexis Bouvard (n. la Contamines-Montjoie, Haute-Savoie, 27 iunie 1767 – d. la Paris, 7 iunie 1843) a fost un astronom francez.
Printre lucrările cele mai semnificative ale lui Alexis Bouvard figurează descoperirea unui număr de opt comete, precum și compilarea unor tabele astronomice pentru Jupiter, Saturn și Uranus. Primele două s-au dovedit relativ exacte, în timp ce în tabela privitoare la Uranus au apărut anomalii importante în timpul observațiilor care au urmat. Acest fapt l-a condus pe Bouvard să emită ipoteza că o a opta planetă (numită în epocă „planetă perturbatoare”) ar putea să fie la originea perturbațiilor orbitei lui Uranus. După moartea sa, poziția acestei planete, Neptun a fost calculată de John Couch Adams și Urbain Le Verrier.
Bouvard a început să studieze astronomia la Observatorul Astronomic din Paris, din 1793, sub îndrumarea lui Pierre-Simon Laplace, a fost director al Observatorului din Paris în perioada 1822 - 1843, precum și și membru al Biroului Longitudinilor. A fost ales membru al Academiei de Științe din Franța în 1803, al Academiei din Savoie în 1820 și membru străin al Royal Society în 1826.
În 1970, Uniunea Astronomică Internațională i-a dat numele lui unei văi de pe Lună, „Vallis Bouvard”.