Alice Săvulescu

Alice Săvulescu este un subiect care a atras un mare interes în ultimii ani. Relevanța sa este incontestabilă, deoarece afectează numeroase aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest articol, vom analiza în detaliu diferitele abordări și perspective care există asupra Alice Săvulescu, precum și impactul acestuia asupra societății actuale. Prin cercetări exhaustive și prin studiul unor cazuri specifice, vom căuta să oferim o viziune amplă și completă asupra acestui subiect. În plus, vom explora, de asemenea, posibilele soluții și propuneri care au fost înaintate pentru a aborda problemele legate de Alice Săvulescu.

Membru titular al Academiei Române
Alice Săvulescu

Botanistul Alice Săvulescu
Date personale
Nume la naștereAlice Aronescu Modificați la Wikidata
Născută29 octombrie 1905
Oltenița , România
Decedată1 februarie 1970, (65 de ani)
București, Republica Socialistă România
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiebotanist
Limbi vorbitelimba română[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din București
Universitatea Columbia  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Alice Săvulescu (n. , Oltenița, Călărași, România – d. , București, România), născută Alice Aronescu, a fost un botanist român de origine evreiască,[2] membru titular (1963) al Academiei Române.

Educație

Alice Săvulescu a absolvit Facultatea de Științe în cadrul Universității din București.[3] Și-a continuat studiile la Universitatea Columbia din New York,[4] în specializarea microbiologie și fitopatologie, în perioada 1931-1934. În 1934, a obținut titlul de doctor în biologie.[5]

Activitate

În 1934 Alice Săvulescu s-a întors în România și s-a angajat la Secția de Fitopatologie a Institutului de Cercetări Agronomice.[6] A colaborat cu Traian Săvulescu, soțul ei.[7] În 1949 a preluat conducerea Secției de Fitopatologie,[8] iar mai târziu a Institutului de Biologie din București.[9]

A fost numită vicepreședintă a Centrului de Cercetări Biologice al Academiei Române, în 1957, centru ce a devenit ulterior Institutul de Biologie „Traian Săvulescu”. A fost numită director științific al acestui institut, calitate în care a organizat secția de Microbiologie și Fitopatologie Generală.[10]

A fost vicepreședintă a Societății de Științe Biologice, membru al Comisiei de Radiologie a Academiei Române și al Societății Internaționale de Științele Naturii. A devenit membru corespondent al Academiei Române pe 23 martie 1952 și membru titular pe 21 martie 1963.[11]

Alice Săvulescu este aleasă membră în American Mycological Society, ca și în Torrey Botanical Club.[12]

Printre preocupările sale s-au numărat perfecționarea tehnologiilor pentru fabricarea produselor fitofarmaceutice în România, controlul și omologarea acestor produse, precum și introducerea în producție a pesticidelor cu o eficiență ridicată. A contribuit la dezvoltarea cercetărilor în domeniul radiobiologiei. A studiat, pentru prima dată în România, speciile de ciuperci responsabile de deteriorarea maselor plastice, a documentelor de arhivă sau a diferitelor opere de artă. S-a ocupat de cercetarea virusurilor fitopatogene și poliedrice, a relațiilor dintre paraziți și gazdele lor. A publicat peste 150 de lucrări cu rezultatele cercetărilor sale, singură sau în colaborare cu alți autori în domeniu.[13]

A fost membră a Societății internaționale științele naturii și a Academiei de Științe din New York.[14]

Distincții

Note

  1. ^ IdRef, accesat în  
  2. ^ „Hary Kuller - "Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație", în "Realitatea evreiască", nr. 231-232 (1031-1032), 19 mai - 10 iunie 2005, p. 10-11” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ Țarălungă, Ecaterina (). Enciclopedia identității românești. Personalități. Litera. p. 701. 
  4. ^ Maramorosch, Karl (), The Thorny Road to Success: A Memoir (în engleză), iUniverse, ISBN 978-1-4917-5409-2, accesat în  
  5. ^ Avram, Arina (). Femei celebre din România. II. București: Editura ALLFA. p. 10. 
  6. ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 399. 
  7. ^ deJong-Lambert, William; Krementsov, Nikolai (), The Lysenko Controversy as a Global Phenomenon, Volume 2: Genetics and Agriculture in the Soviet Union and Beyond (în engleză), Springer, ISBN 978-3-319-39179-3, accesat în  
  8. ^ „Înaintașii noștri - cercetători în protecția plantelor din școala bucureșteană” (PDF). Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București. Accesat în . 
  9. ^ „Institutul de Biologie Bucuresti - ACADEMIA ROMANA”. www.ibiol.ro. Accesat în . 
  10. ^ „Alice Săvulescu - Enciclopedia României - prima enciclopedie online despre România”. web.archive.org. . Arhivat din original în . Accesat în . 
  11. ^ „Academia Română - Membri”. acad.ro. Accesat în . 
  12. ^ Ştefan, I.M.; Firoiu, V. (). Sub semnul Minervei. Politică. p. 267. 
  13. ^ „Tragedia cercetătoarei care a murit după o discuție cu Nicolae Ceaușescu. Ce i-a comunicat dictatorul lui Alice Săvulescu”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  14. ^ Rusu, Dorina N. (). Membrii Academiei Române, 1866-1996. Mic dicționar. A92. p. 327. 
  15. ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 59 din 8 martie 1951 pentru acordarea decorațiilor „Ordinul Muncii” și „Medalia Muncii”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Române, anul III, nr. 29, joi 8 martie 1951, p. 358.

Bibliografie

  • Rusu, Dorina N. (), Membrii Academiei Române, 1866-1996. Mic dicţionar, Iaşi: Editura A92 
  • Ţarălungă, Ecaterina (), Enciclopedia identității românești. Personalităţi, Bucureşti: Litera Internaţional, ISBN 978-606-600-246-2 

Legături externe

Acest articol este scris în limba română.
Sunteți invitați să îl traduceți în alte limbi și să adăugați legăturile interwiki la Wikidata.