Antibioză
În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Antibioză, un subiect care a captat interesul oamenilor de toate vârstele și mediile. De la impactul său asupra societății moderne până la rădăcinile sale istorice, Antibioză a lăsat o amprentă semnificativă asupra lumii din jurul nostru. Prin analize detaliate și perspective inovatoare, vom descoperi numeroasele fațete ale Antibioză și influența sa asupra diferitelor domenii ale vieții de zi cu zi. De la impactul său asupra culturii populare până la importanța sa în economia globală, Antibioză este un subiect care merită să fie explorat în profunzime. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire în timp ce dezvăluim misterele și minunile lui Antibioză.
Antibioza reprezintă inhibarea reproducerii unui microorganism prin asocierea unui germen antagonist,[1] dar poate fi definită și ca interacțiunea dintre cele două organisme.[2] Exemple de antibioză includ: relația dintre antibiotice și bacterii și relația dintre un animal și un agent patogen.
Studiul acestor relații antagoniste a dus la dezvoltarea antibioticelor și la extinderea cunoștințelor din microbiologie. De exemplu, sinteza peretelui celular a fost mai bine înțeleasă datorită studierii mecanismului de acțiunea al antibioticelor beta-lactamice și a interacției acestora cu bacteriile.[3]
Note
- ^ „Antibioză” la DEX online
- ^ „antibiosis”. The Free Dictionary.
- ^ KF, Kong (ianuarie 2010). „Beta-lactam antibiotics: from antibiosis to resistance and bacteriology”. APMIS. 118 (1): 1–36. doi:10.1111/j.1600-0463.2009.02563.x. PMC 2894812
. PMID 20041868.
Lectură suplimentară
- Fravel, D R (). „Role of Antibiosis in the Biocontrol of Plant Diseases”. Annual Review of Phytopathology. 26 (1): 75–91. doi:10.1146/annurev.py.26.090188.000451.
- Haggag, W.; H. Mohamed (). „Biotechnological Aspects of Microorganisms Used in Plant Biological Control” (PDF). World Journal of Agricultural Sciences. 3 (6): 771–776.