Apă de cristalizare

În lumea de astăzi, Apă de cristalizare a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg al societății. Atât la nivel personal, cât și profesional, influența lui Apă de cristalizare este de netăgăduit și impactul său se simte în multiple aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. De la origine până la implicațiile sale viitoare, Apă de cristalizare a captat atenția academicilor, experților, profesioniștilor și publicului larg. În acest articol, ne vom adânci în universul fascinant al lui Apă de cristalizare, explorând istoria acestuia, importanța sa actuală și posibilele sale dezvoltări în viitorul apropiat.

Sfera de coordinare a ionului Na+ în forma metastabilă de dihidrat a clorurii de sodiu (roșu = oxigen, violet = Na+, verde = Cl−, atomii de H nu apar).[1]

În chimie, apa de cristalizare reprezintă acele molecule de apă care se găsesc în interiorul cristalelor. Apa este de obicei incorporată în timpul formării cristalelor din soluția care conține substanța respectivă.[2] În unele contexte, apa de cristalizare face referire la cantitatea totală de apă dintr-o substanță la o anumită temperatură și este de obicei prezentă într-un raport stoechiometric.

Apa de cristalizare poate fi de cele mai multe ori eliminată printr-o simplă încălzire a cristalelor, însă prin această eliminare se pierd proprietățile cristaline. De exemplu, în cazul clorurii de sodiu, forma dihridrată este instabilă la temperatura camerei.

În comparație cu sărurile anorganice, proteinele cristalizează cu cantități mari de apă de cristalizare.

Vezi și

Referințe

  1. ^ Klewe, B.; Pedersen, B. (). „The crystal structure of sodium chloride dihydrate”. Acta Cryst. B30: 2363–2371. doi:10.1107/S0567740874007138. 
  2. ^ Greenwood, Norman N.; Earnshaw, Alan (). Chemistry of the Elements (ed. 2nd). Oxford: Butterworth-Heinemann. ISBN 0080379419.