În acest articol, vom explora în detaliu fenomenul Arhidieceza de Freiburg și implicațiile sale în societatea modernă. De la origini și până la impactul său astăzi, vom aprofunda în toate fațetele acestei probleme, analizând cauzele, consecințele și posibilele soluții ale acesteia. În următoarele linii, vom examina diferite perspective și opinii cu privire la Arhidieceza de Freiburg, cu scopul de a oferi o privire de ansamblu completă și obiectivă a acestei probleme. Acest articol va servi drept ghid informativ și atent pentru toți cei interesați de o mai bună înțelegere a Arhidieceza de Freiburg și a influenței sale asupra mediului nostru.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Arhidieceza de Freiburg | |
![]() | |
![]() Stemă | |
Poziție geografică | |
---|---|
Țară | Germania ![]() |
Statistici | |
Populație | |
–totală | 4.791.293 ![]() |
Viața bisericească | |
Cult | Biserica Catolică ![]() |
Rit | Roman Rite ![]() |
Înființare | ![]() |
Catedrală | Freiburger Münster ![]() |
Conducere | |
Prezență online | |
site web oficial cont X | |
Modifică date / text ![]() |
Arhidieceza romano-catolică de Freiburg (în latină Archidioecesis Friburgensis) este una dintre cele șapte arhiepiscopii mitropolitane ale Bisericii Romano-Catolice din Germania, cu sediul în orașul Freiburg. În prezent are două dieceze sufragane: Dieceza de Mainz și Dieceza de Rottenburg-Stuttgart.
Arhiepiscopia a fost fondată în anul 1821 prin arondarea unor parohii ale fostei Arhiepiscopii de Konstanz și prin reunirea unor parohii ale altor episcopii. Primul arhiepiscop a fost Bernhard Boll, iar succesorii săi au fost între alții Conrad Gröber și Hermann Schäufele, luptători împotriva regimului nazist.