Armata de Eliberare din Kosovo

În acest articol, vom explora impactul Armata de Eliberare din Kosovo asupra societății moderne. Armata de Eliberare din Kosovo a fost subiect de interes și dezbatere pentru o lungă perioadă de timp, iar influența sa se întinde pe o gamă largă de contexte. De la sfera culturală la cea politică, Armata de Eliberare din Kosovo a lăsat o amprentă asupra tuturor aspectelor vieții contemporane. În următoarele câteva pagini, vom examina modul în care Armata de Eliberare din Kosovo ne-a modelat percepțiile, comportamentele și relațiile și vom lua în considerare rolul său în modelarea lumii în care locuim astăzi.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Armata de Eliberare din Kosovo
A participat în Războiul din Kosovo

Emblema organizației
Perioadă 1981 - 1999
Conducători Adem Jashari, Hashim Thaçi, Agim Çeku, Ramush Haradinaj, Nezir Nebihi
Zonă de
operare 		Kosovo
Succedat de Corpurile de Protecție Kosovo
Aliați Albania, NATO
Inamici Iugoslavia

Armata de Eliberare din Kosovo sau UÇK (în albaneză Ushtria Çlirimtare e Kosovës, acronim UÇK) a fost o organizație gherilă separatistă (considerată extremistă și teroristă de către fosta Iugoslavie și apoi de către Serbia) formată din albanezi kosovari, având ca scop obținerea independenței Kosovoului față de Iugoslavia la sfârșitul anilor '90.

Campania împotriva forțelor de securitate sârbe a precipitat o mare lovitură pentru armata Iugoslaviei, ducând la războiul din Kosovo. Intervenția armatei, forțelor de securitate ale Iugoslaviei și a militanților sârbi în Kosovo a dus la exodul albanezilor kosovari și la o criză a refugiaților, determinând în cele din urmă intervenția militară NATO pentru a opri ceea ce a fost identificat (de țările NATO, organizații ale drepturilor omului, UE, și mass-media de Vest) ca fiind o campanie de purificare etnică[1][2]

Conflictul s-a încheiat printr-un acord negociat care a solicitat ONU să preia administrarea și procesul politic, inclusiv clădirile instituțiilor locale, stabilind statutul final al regiunii.

UÇK a fost considerată drept organizație extremistă și teroristă de către fosta Iugoslavie[3] și în prezent de către Serbia. De asemenea, UÇK a fost catalogată drept organizație extremistă și teroristă în trecut și de către ONU[4][5], de către numeroase state (inclusiv SUA [6][7][8]) și diverse organizații internaționale. UÇK este încă prezentă în lista grupurilor teroriste din Baza de cunoștințe privind terorismul, MIPT⁠(en)[3] și este catalogată drept organizație teroristă inactivă de către Consorțiul Național pentru Studiul Terorismului și al Răspunsurilor la Terorism⁠(en)[9].

Istorie

În februarie 1996, UÇK a întreprins o serie de atacuri împotriva obiectivelor sârbe, incluzând poliția sârbă, birouri guvernamentale și locuințe ale civililor sârbi din vestul provinciei Kosovo.[10] Autoritățile sârbe au denunțat UÇK ca fiind o organizație teroristă, iar numărul forțelor de securitate în regiune a fost întărit.

Voluntari externi

UÇK a primit voluntari din țări precum Suedia, Belgia, Regatul Unit, Germania, SUA[11], și Franța[12]. 30-40 de voluntari din partea Asociației Internaționale de Voluntari a Forțelor Croate au participat de asemenea la antrenamente trupelor UÇK[13].

De obicei UÇK își răsplătea voluntarii internaționali cu un pasaj acasă, ca gest de mulțumire.[14]

Sprijin extern

Crime de război

Urmările (după 1999)

După război, organizația UÇK a fost transformată în Corpurile de Protecție ale Kosovo, lucrând alături de forțele de patrulare NATO din provincie.[15] Succesiunea armatei UÇK rămâne puternică în Kosovo. Foștii membri joacă un rol important în politica kosovară.

Fostul lider politic al organizației, Hashim Thaçi, este în prezent președintele Partidului Democrat din Kosovo și prim-ministrul provinciei din ianuarie 2008.

Fostul lider militar al organizației, Agim Çeku a fost prim-ministru după sfârșitul războiului. Această mișcare a determinat multe contradicții în Serbia, deoarece Belgradul l-a considerat un criminal de război, cu toate acestea tribunalul de la Haga l-a condamnat .

Ramush Haradinaj, fost comandant UCK, a lucrat ca prim-ministru al provinciei pentru o perioadă scurtă de timp, înainte ca acesta să plece de bunăvoie la Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie la Haga pentru a fi judecat pentru crimele sale din război, și achitat de orice acuzație.

Fatmir Limaj, un fost comandant cu grad înalt al UCK, a fost de asemenea și el la tribunalul de la Haga și achitat de orice acuzație în noiembrie 2005[16]. În prezent este ministru al transporturilor și comunicațiilor.

Hajredin Bala, un fost gardian UÇK, a fost condamnat pe 30 noiembrie 2005, la 13 ani de închisoare pentru rele tratamente împotriva a trei prizonieri în lagărul de prizonieri din Llapushnik, pentru rolul pe care l-a jucat în „întreținerea și punerea în aplicare a condițiilor inumane” ale lagărului, complicitate la torturarea unui prizonier, precum și participarea la uciderea a nouă prizonieri din lagăr, care au fost duși în marș forțat pe muntele Berisha și uciși pe 25 sau 26 iulie 1998. Bala a făcut apel împotriva sentinței, iar apelul este în continuare în așteptare.[17]

Tribunalul special pentru Kosovo din Haga

Vezi și

Note

  1. ^ UNDER ORDERS: War Crimes in Kosovo - 4. March-June 1999: An Overview
  2. ^ Conflict In The Balkans: The Overview; Nato Authorizes Bomb Strikes; Primakov, In Air, Skips U.S. Visit - New York Times
  3. ^ a b „MIPT Terrorism Knowledge Base”. Arhivat din original în . Accesat în .  using a web.archive.org copy of 2 April 2007
  4. ^ Resolution 1160 (1998), 31 March 1998, adopted in the 3868th meeting of the Security Council]
  5. ^ Henriksen, Dag (). NATO's gamble: combining diplomacy and airpower in the Kosovo crisis, 1998–1999. Naval Institute Press. pp. 126–129. ISBN 978-1-59114-355-0. 'We condemn very strongly terrorist actions in Kosovo. The UÇK (KLA) is, without any questions, a terrorist group.' while it has committed 'terrorist acts,' if had 'not been classified legally by the U.S. Government as a terrorist organization' 
  6. ^ The Kosovo Liberation Army: Does Clinton Policy Support Group with Terror, Drug Ties? From 'Terrorists' to 'Partners' Arhivat în , la Wayback Machine., presentation of the Republican Policy Committee to the U.S. Senate, 31 March 1999
  7. ^ Terrorist Groups and Political Legitimacy Arhivat în , la Wayback Machine. Council on Foreign Relations
  8. ^ Nened Sebak (). „The KLA – terrorists or freedom fighters?”. BBC. But only a few months ago Ambassador Gelbard described the KLA as a terrorist organisation. "I know a terrorist when I see one and these men are terrorists," he said earlier this year. 
  9. ^ „Terrorist Organization Profile: Kosovo Liberation Army (KLA)”. National Consortium for the Study of Terrorism and Responses to Terrorism. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ "Unknown Albanian 'liberation army' claims attacks", Agence France Presse, 17 februarie 1996
  11. ^ IWPR Institute for War & Peace Reporting
  12. ^ „1999/04/20 07:51 IN THE HOUSE OF KLA RECRUITS”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ History of Foreign Volunteers in the Balkan Wars and Conflicts - Croatian Forces International Volunteers Association - Udruga Medunarodnih Dragovoljaca Hrvatskih Oruzanih Sna...
  14. ^ „News - Croatian Forces International Volunteers Association - Udruga Medunarodnih Dragovoljaca Hrvatskih Oruzanih Snaga”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Council on Foreign Relations, Terrorist Groups and Political Legitimacy, 16 martie 2006, pregătit de Michael Moran
  16. ^ „Fatmir Limaj”. trial-ch.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ Arhivat în , la Wayback Machine. The Hague, 21 April 2006 - Appeals Chamber