Asfalt Tango

În lumea de astăzi, Asfalt Tango a devenit un subiect de mare importanță și interes pentru o mare varietate de oameni. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței în domeniul profesional sau a influenței asupra culturii populare, Asfalt Tango s-a poziționat astăzi ca un punct de referință fundamental. Pe măsură ce trece timpul, importanța lui Asfalt Tango continuă să crească, făcând indispensabilă o analiză detaliată a diverselor sale fațete și relevanță în diferite contexte. În acest articol, vom explora în detaliu semnificația și implicațiile lui Asfalt Tango, precum și impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții contemporane.

Asfalt Tango
Asphalt Tango

Afișul filmului
GenFilm de comedie
RegizorNae Caranfil
ScenaristNae Caranfil (scenariu)
Stephane Levine (dialogurile în franceză)
ProducătorMarc Ruscart (prod. delegat)
Cristian Comeagă (prod. executiv)
Lucian Pricop (prod. asociat)
Adriana Bădilă (director de producție)
StudioLes Films du Rivage (Paris)
Domino Film (București)
France 3 Cinéma
Director de imagineCristian Comeagă
MontajMircea Ciocâltei
SunetAnușavan Salamanian
MuzicaNae Caranfil
Anton Șuteu
Reinhardt Wagner
ScenografieCristian Niculescu
CostumeViorica Petrovici
DistribuțieCharlotte Rampling
Mircea Diaconu
Florin Călinescu
Constantin Cotimanis
Premiera13 noiembrie 1996 (Franța)
Premiera în România4 aprilie 1997
Durata94 min.
ȚaraFranţa Franța
 România
Limba originalăromână
franceză
Disponibil în românăoriginal
Prezență online

Pagina Cinemagia
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Asfalt Tango (în franceză Asphalt Tango) este un film româno-francez de comedie din 1996 regizat de Nae Caranfil. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Mircea Diaconu și Charlotte Rampling. Nae Caranfil declara despre acest film că „Ambiția mea a fost... să fac o farsă, o comedie cât mai aproape de nivelul de excelență, de strălucire al unor filme americane precum Unora le place jazz-ul de Billy Wilder”.[1]

Rezumat

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

În vremurile tulburi ale anilor '90, când definitorii pentru România erau: grevele spontane, schimbul de valută la fiecare colț de stradă și visul fiecăruia de a deveni patron, 11 fete care mai de care mai frumoase pornesc într-o călătorie cu autocarul către mirajul vieții de artist la Paris. Sunt însoțite de un impresar local dubios (Florin Călinescu), un șofer fără scrupule (Constantin Cotimanis) și o franțuzoaică ce privește cinic viața, prin perspectiva lumii dure a show-biz-ului (Charlotte Rampling). Neprevăzutul apare în persoana soțului uneia dintre fete (Mircea Diaconu), care nu poate accepta ideea că a fost părăsit și pornește într-o cursă de urmărire, condimentată cu furturi de mașini, atacuri armate și răpiri.

Luați unsprezece românce frumoase de pică, puneți-le să viseze la glorie, adăugați un impresar dubios și o femeie de afaceri străină, urcați-i pe toți într-un autobuz cu destinația Paris, zguduiți bine vehiculul și lansați în urmărirea lui un soț disperat. Rezultatul este un "road movie" care, dată fiind starea dezastruoasă a șoselelor din România, nu poate fi decât o comedie.

Dora, Felicia, Grațiela, Valentina și celelalte s-au săturat de o realitate în care banii se găsesc numai în buzunarul altora iar fericirea permanent amânată pentru mai târziu. Dansatoare, ele își iau zborul spre Paris, cu perspectiva de a face strip-tease în cabarete de mâna a doua. Agent artistic, gardian și cloșcă în același timp, Marion (Charlotte Rampling) este șeful expediției... Un pic stresată de țara lui Dracula, femeia nu-și dorește decât să se vadă odată peste graniță, cu tot cu proaspetele ei recrute. Ignoră, însă, un detaliu: Andrei (Mircea Diaconu), soțul Dorei e gata de orice pentru a-și recupera nevasta. O cursă contra cronometru se dezlănțuie, având ca punct final postul de frontieră. Dora devine rapid favorita lui Marion, care nu e dispusă să-și lase prada din mână. Cu cinism, siguranță și hotărâre, străina se interpune între soț și soție. Toate loviturile sunt permise, inclusiv seducția. Cu disperarea îndrăgostitului, Andrei calcă legea: furt de mașină, dezordine publică, agresiune fizică, luare de ostatici... Cum să explice el poliției că, la urma urmei, nu face decât să apere instituția sacră a căsătoriei?

Distribuție

Dublaj de voce

Primire

Filmul a fost vizionat de 126.974 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.[2]

Note

  1. ^ Tragicomedia tranziției, după 15 ani - Asfalt Tango, Mihai Fulger, Observator Cultural, februarie 2011
  2. ^ „Situația numărului de spectatori înregistrat de filmele românești ieșite în premieră până la 31.12.2014” (PDF). Centrul Național al Cinematografiei. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Legături externe

 Acest articol din domeniul filmului românesc este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui.