În acest articol vom explora Asteroidea și impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. Vom aprofunda în diferite perspective și analize pentru a înțelege mai bine influența acesteia asupra societății, economiei, politicii și culturii. Asteroidea a fost subiect de studiu și dezbatere de-a lungul istoriei, iar relevanța sa rămâne fundamentală astăzi. Prin acest articol, ne propunem să examinăm modul în care Asteroidea a modelat și continuă să modeleze lumea noastră și cum putem înțelege și aborda provocările și oportunitățile sale în viitor.
Asteroidea Fosilă: ordovician–prezent | |
---|---|
![]() | |
Fromia monilis | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Echinodermata |
Subîncrengătură: | Asterozoa |
Clasă: | Asteroidea De Blainville, 1830 |
Ordin: | Forcipulatida (300 specii) Paxillosida (255 specii) Notomyotida (75 specii) Spinulosida (120 specii) Valvatida (695 specii) Velatida (203 specii) |
Subdiviziuni | |
| |
Modifică text ![]() |
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Asteroidea este denumirea unei clase taxonomice din care fac parte stelele de mare. Asteroideele sunt animale marine care fac parte din ordinul Echinodermata. Stelele de mare cuprind un număr mare de specii care trăiesc în mediul marin, în apropierea coastelor, preferă locurile stâncoase, dar pot fi întâlnite și la adâncimi de 9.000 m, pe nisip sau pe substraturi vegetale. Din studiul fosilelor s-a constatat că stelele de mare există de peste 300 milioane de ani. Un reprezentant mai cunoscut al grupei este specia Asterias rubens.
Corpul acestor animale are forma tipică stelară, cu 5 sau mai multe brațe.[3] Unele dintre specii, ca de exemplu Acanthaster planci, care consumă corali,[4] pot avea până la 23 de brațe.[5][6] Mărimea lor variază de la 1 cm până la aproape 1 m (Novodinia antillensis).
Pe partea ventrală, ele au un sistem hidraulic de sifoane cu apă și piciorușe care le ajută în locomoție. Tot la deplasare le mai ajută brațele, care aderă la substrat și, prin contracție, ajută de asemenea la locomoție. Central, în partea ventrală, se află o deschidere care are rol de gură care comunică cu un stomac. Stele de mare consumă nevertebrate, scoici, bureți, melci de mare, cadavre, pești și ascidii. Stelele de mare sunt heterosexuate, adică există indivizi de sex masculin și feminin. Spermatogeneza la masculi este stimulată prin depunerea ouălor de către femele. Larvele eclozate se hrănesc cu plancton. Ele vor avea mai târziu o formă stelară.
În Danemarca, unele specii din genul Asteria sunt utilizate la producerea furajului pentru găini sau pești. Vechii egipteni și amerindienii din Columbia Britanică foloseau stele de mare ca îngrășământ agrar. Ele mai sunt comercializate în turism, ca suveniruri.