În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Atmosferă standard, abordând diferite aspecte și perspective legate de acest subiect. De la originea și istoria sa, până la implicațiile sale în societatea actuală, vom aprofunda într-o analiză detaliată care ne permite să înțelegem importanța și relevanța lui Atmosferă standard în contextul nostru. Prin diverse investigații și mărturii vom da voce experților și persoanelor legate de Atmosferă standard, cu scopul de a oferi o viziune completă și îmbogățitoare pe această temă. De asemenea, vom reflecta asupra impactului acestuia în diferite domenii și vom explora posibile scenarii viitoare legate de Atmosferă standard.
Atmosfera standard este un model matematic al variației presiunii, temperaturii, densității și viscozității aerului în atmosfera Pământului în funcție de altitudine. Modelul constă în tabele de valori și formule cu care aceste valori au fost calculate.
Organizația Internațională de Standardizare (ISO) a publicat Atmosfera Standard Internațională (engleză International Standard Atmosphere – ISA) drept standard, ISO 2533:1975.[1] Alte organizații de standardizare, ca Organizația Internațională a Aviației Civile (engleză International Civil Aviation Organization – ICAO) și guvernul SUA au publicat extensii sau subseturi ale aceluiași model atmosferic sub autoritatea lor proprie.
Modelul ISA împarte atmosfera în straturi în care temperatura variază liniar.[2] Alți parametri sunt calculați din constantele fizice fundamentale și relațiile dintre ele, rezultând tabele.
Atmosfera ISA este formată din aer uscat, ea nu conține vapori de apă.
Altitudinea se poate exprima ca valoare geometrică , caz în care accelerația gravitațională este considerată ca fiind constantă cu altitudinea, având valoarea = 9,80665 m/s2, sau ca valoare geopotențială , în care se ține cont de variația valorii accelerației gravitaționale cu altitudinea cu inversul pătratului ei (conform legii atracției universale), relația dintre ele fiind:[3]
unde este raza Pământului considerat sferic, la nivelul mării = 6369 km.
Pentru un strat, temperatura variază liniar cu altitudinea cu gradientul :
unde este temperatura (absolută) la baza stratului.
Ținând cont de ecuația de stare a gazului ideal, se poate scrie ecuația diferențială:[3]
unde este constanta exponențială a aerului: , iar este constanta aerului = 287,0528742 kJ/kgK.
Prin integrare se obține variația presiunii:[3]
Cunoscând presiunea, din ecuația de stare rezultă densitatea.
De exemplu, presiunea la nivelul mării este, conform standardului, 101325 Pa, temperatura de 15 °C, și gradientul de temperatură de −6,5 °C/km. Calculul pentru altitudinea de 11 km va da o presiune de 22632 Pa și o temperatură de −56,5 °C.[4][5]
Strat | Nume | Altitudine geopotențială la bază h (în km) |
Altitudine geometrică la bază z (în km) |
Gradient de temperatură α (în °C/km) |
Temperatura la baza stratului T (în °C) |
Presiunea la baza stratului p (în Pa) |
---|---|---|---|---|---|---|
0 | Troposferă | 0,0 | 0,0 | −6,5 | +15,0 | 101325 |
1 | Tropopauză | 11,000 | 11,019 | +0,0 | −56,5 | 22632 |
2 | Stratosferă | 20,000 | 20,063 | +1,0 | −56,5 | 5474,9 |
3 | Stratosferă | 32,000 | 32,162 | +2,8 | −44,5 | 868,02 |
4 | Stratopauză | 47,000 | 47,350 | +0,0 | −2,5 | 110,91 |
5 | Mezosferă | 51,000 | 51,413 | −2,8 | −2,5 | 66,939 |
6 | Mezosferă | 71,000 | 71,802 | −2,0 | −58,5 | 3,9564 |
7 | Mezopauză | 84,852 | 86,000 | — | −86,2 | 0,3734 |
Modelul ISA se bazează pe condițiile medii existente la latitudini mijlocii, conform recomandărilor comitetului tehnic TC 20/SC 6 al ISO, recomandări actualizate periodic începând cu mijlocul secolului al XX-lea