Băcia, Hunedoara
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Băcia | |
| — sat și reședință de comună — | |
 | |
  BăciaBăcia (România)Localizarea satului pe harta României | |
| Coordonate: 45°48′9″N 23°0′22″E ({{PAGENAME}}) / 45.80250°N 23.00611°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Hunedoara |
| Comună |  Băcia |
| SIRUTA | 88056 |
| Atestare | 1332 |
| Altitudine | 225 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 768 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 337040 |
| Prefix telefonic | +40 x59 |
| Prezență online | |
 Băcia în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773Băcia în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 | |
Modifică date / text  | |
Băcia (în maghiară Bácsi, în germană Schäfersdorf) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România.
Așezare
Localitatea Băcia este situată pe Drumul Național 66, la jumătatea distanței dintre orașele Simeria și Călan, pe partea stângă a râului Strei, la poalele estice ale munților Poiana Ruscă și cele nordice ale Munților Sebeșului.
Istoric
Localitatea Băcia a fost atestată documentar începand cu anul 1332, apărând de la început sub numele pe care il poartă și astăzi.
După Marea Unire de la 1918, satul Bacia a fost arondat la Plasa Deva, urmând ca după reforma administrativă din anul 1968 să aparțină comunei Băcia.
Descoperiri arheologice
- Topor din bronz de tip Corbasca(descoperire făcută în anul 1966)
- Topor de cupru cu brațele în cruce.
În punctul Palota, situat între clădirea școlii și Canalul Streiului, s-au identificat resturile unor construcții romane care atestă prezenta unei așezări rurale, tot de aici provine și o stela funerara.
Descoperiri monetarePe teritoriul localității s-a descoperit un tezaur monetar format din 14 denari romani republicani.
Monumente istorice
Personalități
- Petru Groza (1884-1958), politician comunist. Personalitatea lui Petru Groza este foarte puternic fixată în amintirea locuitorilor, făcând o separație între consăteanul lor și omul politic ale căror acțiuni au influențat în mod nefericit istoria României. Raportul Tismaneanu, prezentat în fața Parlamentului României în toamna lui 2006, îl menționează ca fiind principalul artizan al ajungerii comuniștilor la putere și sovietizarea României de după 1945. "Între importanții colaboraționiști recrutați (de regimul stalinist - n.r.) din vechile clase pot fi amintiți: Petru Groza, moșier cu convingeri de stânga din 1933, convertit la un socialism din care a știut să profite cât a putut"...."Prin instalarea la conducerea României a guvernului Petru Groza, la 6 martie 1945, țara a revenit la o formă de dictatură. Manifestarea opoziției a devenit problematică, în condițiile în care controlul polițienesc devenea cu fiecare zi mai clar și mai eficient". Numele lui Petru Groza este definitiv asociat cu condamnarea lotului "Antonescu" și cedarea în favoarea rușilor a Insulei Șerpilor.
Note
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Google Earth
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la 8 februarie 2012. Accesat în 31 iulie 2011.
| |||||||||||||
