Beatrice de Burgundia

În articolul de astăzi vrem să ne adâncim în lumea fascinantă a lui Beatrice de Burgundia. Fie că vorbim despre viața unui personaj istoric, despre un fenomen social, despre un subiect de actualitate sau despre orice altă temă care stârnește interesul cititorului, acest articol își propune să aprofundeze în cele mai relevante și mai lămuritoare aspecte. Pe parcursul următoarelor rânduri, vom explora diverse aspecte legate de Beatrice de Burgundia, de la originea sa până la implicațiile pe care le are în societatea actuală. Acesta este un subiect larg și variat, așa că acordarea atenției fiecărui detaliu va fi esențială pentru a înțelege pe deplin importanța lui Beatrice de Burgundia. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire!

Beatrice de Burgundia

Beatrice de Burgundia (detaliu al unei miniaturi din secolul al XIV-lea)
Date personale
Născută1143 Modificați la Wikidata
Dole, Franche-Comté⁠(d), Franța Modificați la Wikidata
Decedată (41 de ani) Modificați la Wikidata
Jouhe⁠(d), Franche-Comté⁠(d), Franța Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăDomul din Speyer Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale Modificați la Wikidata
PărințiRainald al III-lea​[1]
Agata de Lorena​ Modificați la Wikidata
Căsătorită cuFrederic I (–)[2][1] Modificați la Wikidata
CopiiFrederic al V-lea de Suabia[3]
Henric al VI-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman[2]
Filip de Suabia[2]
Frederic al VI-lea de Suabia
Otto I
Conrad al II-lea de Suabia[3]
Beatrice de Suabia​
Sophie of Hohenstaufen]
Agnes de Staufen Modificați la Wikidata
Religiecreștinism Modificați la Wikidata
Ocupațiepoliticiană Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
Titluriconte[1]
conte de Burgundia​
Familie nobiliarăCasa de Ivrea
Regină consoartă Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Beatrice de Burgundia (n.c. 1144 – d. 15 noiembrie 1184, Dole)[4] a fost contesă de Burgundia din 1148, regină consoartă din 1156 și din 1167 până la moarte împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, prin căsătoria cu Frederic I Barbarossa. Beatrice a fost bunica împăratului Frederic al II-lea.

Biografie

Beatrice a fost singura fiică a contelui Rainald al III-lea de Burgundia (c. 1093 – 1148) și a soției sale, Agata de Lorena (1115 – 1147), fiica ducelui Simon I al Lorenei (c. 1076 – 1139).

Căsătoria Beatricei de Burgundia cu Frederic I Barbarossa (Giovanni Battista Tiepolo, 1751)

Pe 17 iunie 1156, pe când era încă foarte tânără (nu se cunoaște vârsta exactă, dar sigur nu avea mai mult de 16 ani), Agnes s-a căsătorit în Würzburg cu împăratul Frederic I Barbarossa, care era cu aproximativ 20 de ani mai vârstnic decât ea, după ce în urmă cu 3 ani acesta se despărțise de Adela de Vohburg.

Pe 9 octombrie 1156 arhiepiscopul de Trier, Hillin de Fallmagne, a încoronat-o regină. Comitatul liber Burgundia adus în căsătorie de Beatrice a întărit puterea regelui Barbarossa în Regatul Burgundiei, unde influența regilor romano-germani nu era foarte pronunțată. Pe de o parte, acest lucru a crescut influența lui Barbarossa în Italia, care se afla sub controlul său militar, iar pe de altă parte, veniturile din această parte a imperiului au sporit oportunitățile regelui de a recruta mercenari pentru acțiunile sale militare. Mai mult decât atât, prestigiul familiei Beatricei a sporit prestigiul lui Barbarossa.

După o campanie lungă și sângeroasă în Italia în 1167, Barbarossa a asediat orașul Roma pentru ca papa Alexandru al III-lea să o încoroneze împărăteasă pe soția sa Beatrice. Cu toate acestea, din cauza brutalității anterioare a lui Barbarossa, acesta a refuzat să acorde Beatricei demnitatea imperială. În plus, încă din 1159 Barbarossa îl sprijinise pe antipapa Pascal al III-lea care îl însoțise în această campanie în Italia. Beatrice a fost încoronată împărăteasă de Pascal al III-lea pe 1 august 1167, după ce Bazilica Sf. Petru a fost cucerită.

În august 1178 Beatrice a fost încoronată regină a Burgundiei în Vienne. Educată și inteligentă, ea este descrisă în sursele contemporane ca o adevărată frumusețe și ca soție fericită și iubitoare, relația ei cu împăratul Barbarossa depășind cu mult obișnuita interacțiune respectuoasă și politicoasă dintre soți la acea vreme. Beatrice și-a petrecut ultimii ani ai vieții aproape exclusiv în Burgundia natală pe care a cârmuit-o complet independent. Ea a menținut propria curte și cancelarie, străduindu-se să asigure drepturile viitorului conte de Burgundia.[5]

După moartea ei în 1184 a fost înmormântată în Domul din Speyer. După reînhumarea care a avut loc la începutul secolului al XX-lea, rămășițele Beatricei se află într-un mormânt comun lângă cele ale fiicei sale, Agnes, în noua criptă regală a catedralei.

Descendenți

Beatrice și împăratul Frederic I Barbarossa au avut 12 copii:[6]

  • Rainald (n.c. 1159/1161 – d. înainte de 1164), înmormântat în Abația Lorch;
  • Beatrice (n.c. 1162/1163 – d. cel târziu la începutul anului 1174), înmormântată în Abația Lorch;
  • Frederic (n. 1164 – d.c. 1170), din 1167 duce al Suabiei sub numele Frederic al V-lea, înmormântat în Abația Lorch;
  • Henric (n. 1165 – d. 1197), rege și împărat romano-german, rege al Siciliei, înmormântat în Catedrala din Palermo, căsătorit în 1186 cu Constanța de Sicilia (1154 – 1198), fiica lui Roger al II-lea, regele Siciliei;
  • Conrad (n.c. 1167 – d. 1191), din 1170 duce al Suabiei sub numele Frederic al VI-lea, înmormântat în Acra;
  • o fiică, probabil Gisela (n.c. 1168 – d. 1184), logodită în 1184 cu contele Richard de Poitou, viitorul rege al Angliei Richard Inimă de Leu; a murit înainte ca nunta să aibă loc;[7]
  • Otto (n.c. 1168/1171 – d. 1200), conte palatin de Burgundia sub numele Otto I, înmormântat în Biserica Sf. Ștefan din Besançon, căsătorit în 1189/1190 cu Margareta de Blois (d. 1230);
  • Conrad (n.c. 1172 – d. 15 august 1196), din 1189 duce de Rothenburg, din 1191 duce al Suabiei sub numele Conrad al II-lea, înmormântat în Abația Lorch;
  • Sofia (n.c. 1173/1175 – d. 1187/1188) căsătorită cu Wilhelm al III-lea de Montferrat, fiul lui Bonifaciu I, regele Salonicului (d. 1207);
  • Wilhelm (n.c. 1176), înmormântat în Abația Lorch;
  • Filip (n. 1177 – d. 1208), duce al Suabiei și rege romano-german, căsătorit în 1197 cu prințesa Irina Angelina a Bizanțului, înmormântat în Catedrala Bamberg, iar din decembrie 1213 în Domul din Speyer;
  • Agnes (n.c. 1169/1174 – d. 8 octombrie 1184), logodită cu Imre al Ungariei (devenit ulterior rege); a fost înmormântată în Catedrala din Speyer și din 1902 se află într-un mormânt dublu, lângă cu mama ei.

Note

  1. ^ a b c Procès verbaux des séances. Académie des sciences, belles-lettres et arts de Besançon : 1887-1888], p. 175  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b c Kindred Britain 
  3. ^ a b The Peerage 
  4. ^ Gerhard Hartmann, Karl Schnitt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschichte, Editura Marix, Wiesbaden 2006, ISBN 978-3-86539-074-5, p. 272.
  5. ^ Heinrich Appelt: Kaiserin Beatrix und das Erbe der Grafen von Burgund. În: Hubert Mordek (ed.): Aus Kirche und Reich. Studien zu Theologie, Politik und Recht im Mittelalter. Festschrift für Friedrich Kempf, Sigmaringen 1983, pp. 279–283 (versiune online).
  6. ^ Gerhard Hartmann, Karl Schnitt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschichte, Editura Marix, Wiesbaden 2006, ISBN 978-3-86539-074-5, pp. 293-295.
  7. ^ Erwin Assmann: Friedrich Barbarossas Kinder. În: Deutsches Archiv für Erforschung des Mittelalters, vol. 33 (1977), pp. 451–452, 456–457 și 459.

Bibliografie

  • Heinrich Appelt: Kaiserin Beatrix und das Erbe der Grafen von Burgund. În: Hubert Mordek (ed.): Aus Kirche und Reich. Studien zu Theologie, Politik und Recht im Mittelalter. Festschrift für Friedrich Kempf, Editura Thorbecke, Sigmaringen 1983, ISBN 3-7995-7021-7, pp. 275–283.
  • Knut Görich: Friedrich Barbarossa: Eine Biographie, Editura Beck, München 2011, ISBN 978-3-406-59823-4, mai ales pp. 256–262.
  • Knut Görich: Kaiserin Beatrix. În: Frauen der Staufer (Schriften zur staufischen Geschichte und Kunst, vol. 25), Editura Karl-Heinz Rueß Göppingen 2006, pp. 43–58 (versiune online).
  • Martina Hartmann: Beatrix. În: Amalie Fößel (ed.): Die Kaiserinnen des Mittelalters, Pustet, Regensburg 2011, ISBN 978-3-7917-2360-0, pp. 197–212.
  • Hans-Walter Herrmann: Beatrix von Burgund. În: Lexikon des Mittelalters (LexMA), vol 1., Editura Artemis & Winkler, München/Zürich 1980, ISBN 3-7608-8901-8, col. 1742-1743. 
  • Hans Conrad Peyer: Beatrix von Burgund. În: Neue Deutsche Biographie (NDB), vol. 1, Editura Duncker & Humblot, Berlin 1953, ISBN 3-428-00182-6, p. 681 (versiune online).