Biblia de la București
În lumea de astăzi, Biblia de la București a devenit un subiect de mare relevanță în diverse domenii ale societății. De la impactul său asupra economiei până la influența asupra culturii populare, Biblia de la București a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. În acest articol, vom explora în profunzime diferitele fațete ale Biblia de la București, analizând implicațiile sale, evoluția sa în timp și relevanța sa în contextul actual. Printr-o abordare multidisciplinară, căutăm să facem lumină asupra acestui fenomen și a ramificațiilor sale în societatea actuală.
Biblia de la București | |
 Stema Țării Românești, de pe prima pagină a Bibliei | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Autor | Radu și Șerban Greceanu |
| Ediția originală | |
| Titlu original | Biblia de la București |
| Limba | Română |
| Editură | Șerban Cantacuzino |
| Țara primei apariții | Țara Românească |
| Data primei apariții | 1688 |
| Format original | Tipăritură |
| Ediția în limba română | |
| Traducător | Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament |
Modifică date / text  | |
Biblia de la București (cunoscută și sub denumirea de Biblia lui Șerban Cantacuzino) a fost prima traducere completă a Bibliei în limba română, fiind publicată la București în 1688.[1][2]
Scrisă cu caractere chirilice, titlul ei complet era Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament. Traducerea s-a bazat pe versiunea lui Nicolae Milescu a Septuaginta, revăzută de „oamenii locului”, cu aportul fraților Greceanu (Radu și Șerban), fiind tipărită în Țara Românească, cu ajutorul principelui Șerban Cantacuzino (1678-1688), de către Mitrofan (fostul episcop de Huși, refugiat din Moldova și viitorul episcop al Buzăului)[3][4]. Este prima traducere completă în limba română a tuturor textelor biblice. Aceasta a pus o piatră de temelie la dezvoltarea limbii române scrise. Samuil Micu a îmbunătățit traducerea lui Nicolae Milescu, demers concretizat în Biblia de la Blaj (1795), care a devenit textul standard folosit în întreg spațiul românesc.
Aprecieri
Alexandru D. Xenopol spunea despre Biblia lui Șerban Cantacuzino că „este cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât și prin limba ei cea minunată”. George Călinescu afirma că tipărirea acestei biblii „reprezintă pentru poporul român ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani”.[1]
Reeditare
În anul 1988 Biblia lui Șerban Cantacuzino a fost reeditată, pentru sărbătorirea a 300 de ani de la prima tipărire a ei.
Numismatică
Pentru sărbătorirea a 330 de ani de la tipărirea Bibliei de la București, Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția colecționarilor, o monedă de aur, începând de la 16 aprilie 2018.[5] Fiecare exemplar al emisiunii monetare are valoarea nominală de 100 de lei, este confecționat dintr-un aliaj cu titlul de 900‰, este rotundă, cu diametrul de 21 mm și cântărește 6,452 de grame.[5] Întreaga emisiune este de calitate proof, iar cantul fiecărei monede este zimțat.[5] Pe aversul fiecărei monede sunt gravate portretul lui Șerban Cantacuzino, un fragment din textul cărții sărbătorite, textul Romania, valoarea nominală a monedei, 100 LEI, stema României, precum și milesimul 2018.[5] Pe revers sunt gravate stema domnitorului Șerban Cantacuzino, reprodusă de pe imaginea tipărită în Biblia de la București, iar circular, textul: 330 DE ANI DE LA TIPARIREA BIBLIEI DE LA BUCURESTI.[5]
Tirajul emisiunii este de 250 de monede din aur.[5]
Fiecare monedă este ambalată în câte o capsulă de metacrilat transparent, fiind însoțită de o broșură de prezentare redactată în limbile română, engleză și franceză.[6] „Broșurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central.”[6]„Monedele din aur cu tema 330 de ani de la tipărirea Bibliei de la București au putere circulatorie pe teritoriul României.”[6]
Note
- ^ a b Oana Oroș, „O carte fundamentală pentru limba română: Biblia lui Șerban Cantacuzino”, Historia, accesat în
- ^ Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor, Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 206
- ^ Mircea Păcurariu, Dicționarul Teologilor Români, Ediția a doua, Editura Enciclopedică, București, 2002, p. 300. ISBN 973-45-0409-6
- ^ Andrei Butu (), „Episcopul Mitrofan al Buzăului, „un nou Coresi" al artei tipografice”, Ziarul Lumina, accesat în
- ^ a b c d e f „Banca Națională a României, Emisiune numismatică cu tema 330 de ani de la tipărirea Bibliei de la București”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c Banca Națională a României Arhivat în , la Wayback Machine. Emisiune numismatică cu tema 330 de ani de la tipărirea Bibliei de la București
Bibliografie
- Ion Gheție, Biblia de la București și procesul de unificare a limbii române literare, în „Studii de limbă literară și filologie”, vol. II, 1972, p. 53-66.
- Virgil Cândea, Rațiunea dominantă. Contribuții la istoria umanismului românesc, Cluj, Editura Dacia, 1979.
- Constantin C. Giurescu, Istoria Bucureștilor. Din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre, București, Editura pentru Literatură, 1966.
Vezi și
Legături externe
- Povestea primei Biblii românești, care a scăpat de topitoria comuniștilor, 21 septembrie 2010, Adevărul
- Biblia de la București, 1688 Arhivat în , la Wayback Machine. (sfantascriptura.com Arhivat în , la Wayback Machine.)
- Biblia de la București,1688 - format OCR pdf
- Biblia de la București,1688 (www.scribd.com) - format pdf Arhivat în , la Wayback Machine.
- Prima Biblie în limba română Arhivat în , la Wayback Machine., 10 februarie 2008, Pr. Bogdan Dedu, Ziarul Lumina
- Emisiune numismatică cu tema „330 de ani de la tipărirea Bibliei de la București” Arhivat în , la Wayback Machine., 13 aprilie 2018, bnr.ro
- Moneda din aur lansată azi de BNR, 16 aprilie 2018, digi24.ro