Boița, Sibiu

Boița
—  sat și reședință de comună  —
BoițaBoița (România)Localizarea satului pe harta României
BoițaBoița (Județul Sibiu)Localizarea satului pe harta județului Sibiu
Coordonate: 45°38′4″N 24°15′37″E ({{PAGENAME}}) / 45.63444°N 24.26028°E
Țară	România
Județ	Sibiu
Comună	Boița
Atestare documentară	1488
Altitudine	380 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	1.323 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	555701
Prefix telefonic	+40 x69
Prezență online
Boița în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)Boița în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)
Amplasare zonalăAmplasare zonală
Modifică date / text

Boița (în dialectul săsesc Issenderf, în germană Boitza, Ochsendorf, în trad. „Satul Boilor”, în maghiară Bojca) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Sibiu.

Clădiri istorice

• Castelul Turnu Roșu
• Turnul Spart

Obiective memoriale

• Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul a fost ridicat în anul 1924 și se află amplasat în Cimitirul Eroilor Boița. Acesta este de tipul Fântână Comemorativă, simplă, cu șipot, flancată de două urne, având o înălțime de 2,2 m și o adâncime de 0,7 m. Materialul folosit la realizarea acesteia este betonul. Pe fațada monumentului se află următorul înscris: „Pentru pomenirea Eroilor căzuți în luptele din Valea Oltului în anii 1916-1919 a fost zidită cișmeaua aceasta după stăruința Comandorului Eugeniu Botez, Director general al Asistenței Sociale, Director al Orfelinatului „Castelul Turnu Roșu“ fiind Comandorul Gheorghe Munteanu. Lucrarea a fost întocmită de căpitanul Carol Schulz delegat al Societății Mormintele Eroilor în anul 1924“.
• Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul este amplasat în incinta Cimitirului Eroilor Boița fiind ridicat în anul 1925, sub forma unei Cruci comemorative. Monumentul are o înălțime de 2,82 m și este realizat din beton pe o fundație din piatră. Acesta este împrejmuit cu un zid din piatră. Pe monument, în plan frontal sunt inscripționate gradul militar, numele și prenumele a patru eroi din Primul Război Mondial.
• Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Monumentul are forma unei cruci comemorative, cu înălțimea de 1,21 m și a fost realizat în anul 1944, în memoria a trei eroi aviatori români. Monumentul este amplasat în Cimitirul Eroilor Boița și este realizat din beton, fiind împrejmuit cu un gard din sârmă. Pe fațada acestuia sunt inscripționate cuvintele: „EROI DIN CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL:1941-1944“, precum și gradul militar, numele și prenumele celor trei eroi aviatori.

Boița în Harta Iosefină a Scaunului filial al Tălmaciului, 1769-73

Note

1. ^ * Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Ed. Enciclopedică, București, 2002, pg. 1140
2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
3. ^ Google Earth 

Bibliografie recomandată

• Albescu, Ion, Boița: Monografie istorică, Sibiu, 1990

Legături externe

• Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.

Vezi și

• Castrul roman Caput Stenarum
• Biserica Adormirea Maicii Domnului din Boița

Galerie de imagini

• Panoramic al reliefului din Boiţa
• Harta topografică la intrarea Oltului în defileu
• Boiţa (turn la ieşirea din localitate)
• Cetatea Turnu Rosu si Oltul
• Cetatea Turnu Rosu
• „Scaunul filial al Tălmaciului” în secolul al XV-lea
• 1826, Danga pentru vitele din Boiţa
• Prelucrare 3D

Comuna Pianu, Sibiu Sat reședință Boița Alte sate componente Lazaret  • Lotrioara  • Paltin Arii protejate Frumoasa

Localități care fac parte din Mărginimea Sibiului Orașe Săliște · Tălmaciu Sate și comune Boița · Fântânele · Galeș · Gura Râului · Jina · Orlat · Poiana Sibiului · Poplaca · Rășinari · Râu Sadului · Rod · Sadu · Sibiel · Tălmăcel · Tilișca · Vale

Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Sibiului”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte Scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească” Localități principale Amnaș • Avrig • Bradu • Bungard • Cașolț • Cisnădie • Cristian • Daia • Gura Râului • Gușterița • Hamba • Mohu • Nou • Poplaca • Rășinari • Râu Sadului • Roșia • Rusciori • Săcădate • Sadu • Sibiu • Slimnic • Șelimbăr • Șura Mare • Șura Mică • Turnișor • Veștem • Vurpăr Scaunul filial al Tălmaciului Boița • Racovița • Sebeșu de Jos • Sebeșu de Sus • Tălmaciu • Tălmăcel • Turnu Roșu/Porcești • Plopi (localitate dispărută) Scaunul filial al Săliștei Cacova Sibiului • Galeș • Săliște • Sibiel • Tilișca • Vale Alte domenii Apoș • Bălcaciu • Cârța • Cisnădioara • Cloașterf • Colun • Cornățel • Criț • Feldioara • Jidvei • Meșendorf • Orlat • Rucăr • Ruși • Săcel/Cernovoda • Târnava/Proștea Mare • Târnăvioara/Proștea Mică Sursa 1 împarte Scaunul în localități principale, scaune filiale și alte domenii, iar Sursa 2 nu face precizări. Sursa 2 — T.Nägler în „Așezarea sașilor în Transilvania” menționează localitățile principale, exceptând filialele și alte domenii, listă aparținând lui G.E.Müller. Sursa 3 — diploma regelui Ladislau al V-lea din 1453 care menționeză satul Plopi (vezi aici) ca aparținător Scaunului filial al Tălmaciului.