În contextul actual, Brănești, Orhei a devenit un subiect relevant de mare interes pentru un spectru larg de public. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale istorice, fie a influenței sale în domeniul profesional, Brănești, Orhei a captat atenția oamenilor de diferite vârste, culturi și profesii. În acest articol, vom explora în profunzime diferitele aspecte legate de Brănești, Orhei, de la origini până la poziția sa astăzi. Îi vom analiza importanța, implicațiile și modul în care a modelat sau va continua să modeleze lumea din jurul nostru. Indiferent de cunoștințele tale anterioare despre Brănești, Orhei, acest articol îți va oferi informații valoroase și te va invita să reflectezi asupra relevanței sale în viața ta.
Brănești | |
— Sat — | |
![]() Vedere din câmp. | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 47°18′15″N 28°55′31″E / 47.3041666667°N 28.9252777778°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Raion | Orhei |
Comună | Ivancea |
Atestare | 10 februarie 1429[1] |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | MD-3515[2] |
Prefix telefonic | 235 |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Brănești este un sat din cadrul comunei Ivancea din raionul Orhei, Republica Moldova.
Satul Brănești este atestat pentru prima dată în 1429, ortografiat Vrănești:[3]
„Din mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut, cu aceasta carte a noastră, celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că am cugetat cu gândul nostru bun și cu bunăvoia noastră cea bună și am dat soției noastre, cneaghinei Marena, mănăstirea de la Vișnevăț, unde este egumen Chiprian, ca să-i fie ei uric, cu tot venitul cu toate folosințele care asculta de această mănăstire, ei, și copiilor ei, iubitului nostru Petru și altor fii și fiice a noastre, care vor fi din cneaghina Marena, și copiilor lor, și nepoților lor, și strănepoților lor și răstrănepoților lor, neclintit și nemișcat niciodată, în veci.
Iar hotarul acestei mănăstiri să fie începând din jos, unde cade Malovatețul în Vișnevăț, apoi în sus pe Vișnevăț, până la obârșie și toate poienele de deasupra Vișnevățului până în hotarul cneaghinei, și de la mănăstire, de-a curmezișul, la Târnauca, apoi peste Târnauca, de-a curmezișul la Cârlani, înapoi la hotarul cneaghinei. De asemenea, i-am dat satul lui Cristea, anume Călinăuții, unde este Golovca, și la Botne, de la obârșia Cunilei, Vrăneștii, unde ..., și Belești, și Va... și Cândrești, și Prijolteni și la gura Cunilei, Hrișanii.
La Suceava, în anul 6937 <1429> februarie 10.”
...
Iar pentru mai mare întărire a tuturor celor mai sus-scrise, am poruncit slugii noastre credincioase, Neagoe logofăt, să scrie și să atârne pecetea noastră la aceasta carte a noastră.