În acest articol, vom explora istoria fascinantă a Buprenorfină. De la origini și până la impactul său asupra societății moderne, Buprenorfină a jucat un rol cheie în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. De-a lungul anilor, Buprenorfină a evoluat și a lăsat o amprentă de neșters asupra culturii, tehnologiei, politicii și în multe alte domenii. Printr-o analiză detaliată, vom examina influența și relevanța acesteia în lumea de astăzi. În plus, vom analiza importanța acesteia și modul în care a modelat lumea în care trăim. Fără îndoială, Buprenorfină este un subiect de mare interes și merită o explorare în profunzime pentru a înțelege adevărata sa amploare și semnificație.
Buprenorfină | |
![]() | |
![]() | |
Identificare | |
---|---|
Număr CAS | 52485-79-7[1][2] ![]() |
PubChem | 644073[3] ![]() |
DrugBank | DB00921 ![]() |
ChemSpider | 559124[4] ![]() |
UNII | 40D3SCR4GZ[2] ![]() |
KEGG | C08007[5] ![]() |
ChEMBL | CHEMBL560511[6] ![]() |
Cod ATC | N07BC01[7] ![]() |
SMILES | CC(C)(C)C(C)(C1CC23CCC1(C4C25CCN(C3CC6=C5C(=C(C=C6)O)O4)CC7CC7)OC)O[3] ![]() |
InChI | InChI=InChI=1S/C29H41NO4/c1-25(2,3)26(4,32)20-15-27-10-11-29(20,33-5)24-28(27)12-13-30(16-17-6-7-17)21(27)14-18-8-9-19(31)23(34-24)22(18)28/h8-9,17,20-21,24,31-32H,6-7,10-16H2,1-5H3/t20-,21-,24-,26+,27-,28+,29-/m1/s1[3] ![]() |
Date clinice | |
Cale de administrare | perfuzie intravenoasă injecție intramusculară sublingual administration ![]() |
Date chimice | |
Formulă | C₂₉H₄₁NO₄[3] ![]() |
Masă molară | 467,304 u.a.m.[3] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Buprenorfina este un analgezic opioid cu potență medie care acționează slab pe receptorii μ, fiind utilizată în tratamentul dependenței de opioide (singură sau în asociere cu naloxonă) și în tratamentul durerii acute sau cronice.[8][9] Deoarece se leagă puternic de acești receptori, durata sa de acțiune este lungă. Poate fi administrat pe cale orală, intramuscular (i.m.), intravenos (i.v.) sau pe cale spinală (subarahnoidian sau peridural).
Efectele adverse includ deprimare respiratorie, somnolență, insuficiență suprarenaliană, prelungirea intervalului QT, hipotensiune arterială, reacții alergice, constipație și instalarea dependenței de opiode.[10][11]
Molecula a fost patentată în 1965 și a fost aprobată pentru uz medical în Statele Unite ale Americii în anul 1981.[10][12] Se află pe lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății.[13]