Cașolț, Sibiu

În acest articol ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Cașolț, Sibiu, explorând originile, impactul și relevanța sa astăzi. De la începuturile sale, Cașolț, Sibiu a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume, stârnind dezbateri pasionale și stârnind un interes de neegalat. De-a lungul anilor, Cașolț, Sibiu a evoluat și s-a adaptat la schimbările din societate, rămânând mereu un subiect de mare importanță. Prin acest articol ne vom cufunda în multiplele sale fațete, descoperindu-i adevăratul sens și influența în diferite domenii. Alăturați-vă nouă în această călătorie de explorare și cunoaștere despre Cașolț, Sibiu.

Coordonate: 45°46′44″N 24°16′52″E ({{PAGENAME}}) / 45.77889°N 24.28111°E
Cașolț
Kastenholz
— sat —
Biserica evanghelică din Cașolț
Cașolț Cașolț (România) Poziția geografică

Țară	România
Județ	Sibiu
Comună	Roșia

SIRUTA	145426

Populație (2021)
- Total	1.070 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	557211

Prezență online
GeoNames

Poziția localității Cașolț Poziția localității Cașolț
Modifică date / text

Cașolț (în germană Kastenholz, în dialectul săsesc Kastnhűlts, în maghiară Hermány) este un sat în comuna Roșia din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află pe Valea Hârtibaciului.

Istoric

Pe locul Cașolțului s-a aflat o așezare rurală dacică, care se întindea pe ambele părți ale pârâului Higiului, pe "Dealul Bradului" și pe "Dealul lui Dan", în punctele numite "La Pepiniera", „Tăietura" și "Gura Higiului".^{[necesită citare]}

Varia

Unul din personajele romanului Atemschaukel, pentru care Herta Müller a primit Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2009, este Sarah Wandschneider, săsoaică din Kastenholz, deportată în Uniunea Sovietică împreună cu "cealaltă Sarah" - Sarah Kaunz, din Wurmloch (Vorumloc).^[1]

Note

^ Herta Müller, Atemschaukel, München 2009, pag. 43 și urm.

Imagini

1826 - Danga pentru vitele din Caşolţ
Intrarea în localitate
Biserica Cuvioasa Parascheva
Biserica evanghelică

v d m Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Sibiului”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte Scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească”
Localități principale	Amnaș • Avrig • Bradu • Bungard • Cașolț • Cisnădie • Cristian • Daia • Gura Râului • Gușterița • Hamba • Mohu • Nou • Poplaca • Rășinari • Râu Sadului • Roșia • Rusciori • Săcădate • Sadu • Sibiu • Slimnic • Șelimbăr • Șura Mare • Șura Mică • Turnișor • Veștem • Vurpăr
Scaunul filial al Tălmaciului	Boița • Racovița • Sebeșu de Jos • Sebeșu de Sus • Tălmaciu • Tălmăcel • Turnu Roșu/Porcești • Plopi (localitate dispărută)
Scaunul filial al Săliștei	Cacova Sibiului • Galeș • Săliște • Sibiel • Tilișca • Vale
Alte domenii	Apoș • Bălcaciu • Cârța • Cisnădioara • Cloașterf • Colun • Cornățel • Criț • Feldioara • Jidvei • Meșendorf • Orlat • Rucăr • Ruși • Săcel/Cernovoda • Târnava/Proștea Mare • Târnăvioara/Proștea Mică
Sursa 1 împarte Scaunul în localități principale, scaune filiale și alte domenii, iar Sursa 2 nu face precizări. Sursa 2 — T.Nägler în „Așezarea sașilor în Transilvania” menționează localitățile principale, exceptând filialele și alte domenii, listă aparținând lui G.E.Müller. Sursa 3 — diploma regelui Ladislau al V-lea din 1453 care menționeză satul Plopi (vezi aici) ca aparținător Scaunului filial al Tălmaciului.