În lumea de astăzi, Cezar, măscăriciul piraților a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni. De la apariția sa, Cezar, măscăriciul piraților a avut un impact profund asupra diferitelor aspecte ale societății, generând dezbateri, reflecții și schimbări semnificative. Acest articol încearcă să abordeze în mod cuprinzător și profund importanța Cezar, măscăriciul piraților, explorând diferitele sale aspecte și consecințe în diferite domenii. Printr-o analiză detaliată se intenționează să facă lumină asupra celor mai relevante aspecte legate de Cezar, măscăriciul piraților, pentru a genera o mai mare înțelegere și conștientizare cu privire la semnificația și semnificația sa astăzi.
Cezar, măscăriciul piraților Cine îndrăznește să verifice dacă împăratul are chelie falsă | |
Informații generale | |
---|---|
Autor | Dumitru Radu Popescu |
Ediția originală | |
Data publicării | 1968 |
Limbă originală | română |
Prima reprezentație | 1 noiembrie 1968 Teatrul de Stat Oradea |
Țara premierei | România |
Personaje | |
| |
Modifică date / text ![]() |
Cezar, măscăriciul piraților sau Capcana sau Cine îndrăznește să verifice dacă împăratul are chelie falsă este o piesă de teatru a autorului român Dumitru Radu Popescu. A avut premiera la 1 noiembrie 1968 în regia lui Ion Deloreanu.[1][2]
Pe un vas de pirați, un ins autointitulat Cezar are neagra fantezie de a-și înscena moartea în Senat. Piesa de teatru se bazează pe un eveniment real consemnat în Vieți paralele de Plutarh: răpirea lui Cezar de către un grup de pirați. Plutarh descrie modul în care Cezar i-a amuzat pe răpitorii săi, scriind și recitând poezii și discursuri; pe cei cărora nu le plăceau îi cataloga neciopliți și barbari și îi amenința, râzând, că-i spânzură. Pirații se amuzau pe seama faptelor lui Cezar, considerând îndrăzneala lui drept nebunie, simplitate și glumă.
Personaje și actorii premierei: