Chimie organometalică

În acest articol vom aborda subiectul Chimie organometalică, care este un subiect de mare relevanță astăzi. Chimie organometalică este un subiect care a generat mult interes și dezbatere în diferite domenii, de la politică la știință. Este important să analizăm temeinic această problemă, deoarece are un impact semnificativ asupra societății și vieții noastre de zi cu zi. Pe parcursul acestui articol vom explora diferite aspecte legate de Chimie organometalică, de la originea sa istorică până la implicațiile sale în lumea modernă. Sperăm că acest articol aruncă lumină asupra Chimie organometalică și contribuie la înțelegerea acestui subiect foarte relevant.

n-butillitiu, un compus organometalic. Patru atomi de litiu (în mov) formează un tetraedru, iar patru grupe butil sunt atașate de fețe (carbonul este negru, hidrogenul este alb).

Chimia organometalică este ramura chimiei care se ocupă cu studiul compușilor chimici care conțin cel puțin o legătură între un atom de carbon dintr-un compus organic și un metal.[1][2] Chimia organometalică combină aspecte din cele două mari ramuri tradiționale ale chimiei descriptive, anume chimia organică și cea anorganică.

Compușii organometalici sunt utilizați pe larg în cataliza omogenă.[3]

Referințe

  1. ^ Robert H. Crabtree (). The Organometallic Chemistry of the Transition Metals. Wiley. p. 560. ISBN 978-0-471-66256-3. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Toreki, R. (). „Organometallics Defined”. Interactive Learning Paradigms Incorporated. 
  3. ^ B. D. Gupta, Anil J. Elias (). „Basic Organometallic Chemistry: Concepts, Syntheses and Applications”. Universities Press, CRC Press.  ISBN: 978-81-7371-8748.
 Acest articol din domeniul științei este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa